Tipuri de abuzuri

Principalele forme de abuz care pot genera aparitia unei traume psihologice cu manifestare atat in copilarie, cat si mai tarziu in viata de adult includ:

• Abuz sexual, violența fizica, psihica sau neglijare din partea parintilor (inclusiv traficul de persoane)
• Calamitati, dezastre tehnologice
• Violenta in familie sau in comunitate
• Acte teroriste, violenta in masa si atacuri armate in cadrul unitatilor de invatamant
• Discriminare, rasism
• Pierderea subita a unui membru al familiei sau prieten
• Abuzul de substanta, personal sau al unui membru al familiei
• Separarea traumatica de familie (care se poate referi si la incarcerare sau imigrare)
• Conditii de razboi
• Accidente severe sau patologii cu potential de evolutie nefasta ale copilului.

Traumele din copilarie sunt mai greu de depasit decat cele din viata de adult?

Experientele traumatice traite in etapa copilariei pot genera emotii intense cu persistenta acestora pentru perioade indelungate de timp. Copilul prezinta o capacitate diminuata de gestionare a evenimentului si se poate simti neajutorat si speriat in urma experientei traumatice. In anumite situatii, copilul poate somatiza experienta traumatica cu aparitia tulburarilor de ritm cardiac, varsaturilor sau incontinentei urinare si fecale sau poate asocia modificari ale comportamentului in familie, la scoala sau in societate. Afla mai multe despre simptomele traumei psihologice si efectele asupra sanatatii

Creierul unui copil nu poate procesa evenimentele traumatice si nu dispune de mijloacele necesare unei gestionari eficiente ale emotiilor negative intense si starii de confuzie psihologica asociata acestora. Ca urmare, traumele din copilarie sunt in mod frecvent suprimate la nivel de subconstient, neadresarea lor cauzand aparitia tulburarilor de comportament, depresiei si furiei cu afectarea calitatii vietii adultului.

Cum influenteaza abuzul dezvoltarea creierului?

Expunerea la evenimente traumatice in copilarie activeaza un raspuns biologic al organismului care implica manifestari de tip „lupta si fugi”, generand aparitia de modificari comportamentale si emotionale care pot persista pana tarziu in viata de adult. Expunerea la evenimente traumatice si aparitia raspunsului biologic al organismului la stres in perioada copilariei au un efect major asupra dezvoltarii creierului in aceasta etapa a vietii.

Axul limbic hipofizo-adrenocortical prezinta un rol esential in modularea raspunsului organismului la actiunea stresului, activarea acestuia generand cresterea eliberarii de hormon eliberator de corticotropina CRH (neuropeptid care mediaza raspunsul la stres). Acest hormon are rol de neurotransmitator si este implicat in procesele de invatare si formare a memoriei specifice copilariei.

Expunerea la evenimente traumatice in copilarie poate genera aparitia tulburarilor functiei axului limbic hipofizo adrenocortical cu reducerea functiei cognitive, a numarului de neuroni de tip C3 de la nivelul hipocampului si scaderea ramificarii neuronilor piramidali hipocampali. Principalele manifestari datorate acestor modificari includ:

• Anxietate
• Agresivitate
• Hipervigilenta
• Stimularea simpaticului nervos cu inhibarea apetitului si mai tarziu in viata de adult a libidoului, manifestari asociate in mod frecvent depresiei.

Influenta abuzului din copilarie asupra tiparelor emotionale si relationale

Abuzul din copilarie poate genera aparitia dificultatilor de relationare ale adultului prin distorsionarea imaginii asupra propriei persoane si diminuarea stimei de sine. Adultul abuzat in copilarie prezinta tendinta de a reproduce ciclul traumatic din propria familie si poate perpetua violenta de-a lungul generatiilor.

Lipsa de incredere in partenerul de cuplu si in persoanele din jur, care apare ca urmare a unui abuz din copilarie, poate genera dificultati in mentinerea relatiilor sociale si in intemeierea unei familii. Victimizarea presupune lipsa increderii in persoanele din jur, ingrijorare in privinta abandonului si scaderea stimei de sine si poate fi insotita de o serie de raspunsuri neadaptative care implica:

• Evitarea contactului social
• Pasivitate
• Sexualizare
• Caracter recalcitrant
• Depresie.

Teama de intimitate a adultului se datoreaza in mod frecvent unui abuz suferit in copilarie si poate genera dificultati in intemeierea unei relatii si mai tarziu a unei familii functionale. Sexualitatea modificata datorata abuzului din copilarie este intalnita atat la adultii de sex feminin, cat si la barbati si implica in mod frecvent:

• Disfunctie sexuala raportata la teama de vulnerabilitate si revictimizare
• Neincredere generala in relațiile de cuplu si in partener
• Tendinta de a depinde sau de a idealiza partenerul de cuplu
• Experienta de relatii multiple superficiale de scurta durata care se incheie odata cu aparitia intimitatii reale.

Cele mai frecvente tulburari mintale asociate abuzului in copilarie

Studiile desfasurate pana la momentul actual au concluzionat faptul ca abuzul in copilarie poate genera aparitia unei serii de patologii psihice care includ:

• Depresie majora
• Tulburare distimica
• Tulburare de adaptare
• Anxietate de separare
• Tulburare de stres posttraumatic PTSD
• Anxietate generalizata.

Depresia este frecvent intalnita la copiii abuzati si se poate manifesta prin:

• Agitatie psihomotorie
• Scaderi ale nivelului de energie
• Fatigabilitate
• Sentimente de culpabilizare
• Inutilitate sau disperare
• Diminuarea stimei de sine si a capacitatii de concentrare
• Dificultate decizionala
• in anumite situatii ideatie suicidara.

Tulburarea de stres posttraumatic constituie o alta afectiune a carei simptome sunt frecvent intalnite in cazul copiilor abuzati care implica:

• Simptome anxioase
• Comportament agitat
• Reexperimentarea evenimentului traumatic prin amintiri recurente si intruzive (imagini, ganduri, perceptii)
• Vise terifiante
• Iluzii
• Halucinatii
• Flashbackuri
• In anumite situatii reconstituirea abuzului prin joc.

Diagnosticarea timpurie a afectiunilor mintale

Diagnosticarea afectiunilor mintale care rezulta in urma unui abuz in copilarie este realizat de catre medicul psihiatru, cu ajutorul interviului psihiatric pe baza caruia se stabileste daca sunt indeplinite anumite criterii DSM (Manual de Statistica si Diagnostic al Afectiunilor Mintale) pentru copii. Afla mai multe despre diagnosticarea afectiunilor mintale in copilarie. Identificarea cat mai rapida a modificarilor de comportament ale copilului (de catre parinti, tutori, bona, profesori) permite interventia terapeutica precoce si indruma parintii celui mic la cabinetul de psihiatrie infantila pentru confirmarea diagnosticului si instituirea tratamentului de specialiate.

Neglijarea sanatatii mintale a copilului pe termen lung

Neglijarea sanatatii mintale a copilului pe termen lung poate genera aparitia de mecanisme patologice specifice cu efecte psiho somatice si emotionale care pot include:

• Boli fizice – astm bronsic, patologii gastrointestinale, cefalee
• Capacitate cognitiva redusa cu slaba dezvoltare a competentelor lingvistice in primii ani de viata
• Afectiuni psihice – depresie, anxietate generalizata, PTSD, anxietate de separare
• Modificari comportamentale – alcoolism, abuz de substante, implicare in activitati sexuale cu risc crescut.

In afara serviciilor de sanatate specializate in gestionarea efectelor nocive ale traumei din copilarie, persoanele abuzate ajunse la varsta adulta pot adopta o serie de modificari ale stilului de viata care sa le permita o relationare optima cu cei din jur.

Aceste modificari presupun practicarea unui hobby care sa permita o evolutie in plan personal a individului cu cresterea stimei de sine si integrare sociala facila. Capacitatea de a invata din experientele traumatice din copilarie este esentiala in procesul de vindecare al acestei categorii de persoane deoarece le permite sa identifice si sa evite mai usor comportamentele toxice si abuzive din viata personala sau cea de familie.

Asociatia Romana Pentru Studiu si Interventie in Trauma este o organizatie non profit care are ca scop educarea oamenilor cu privire la trauma si efectele pe care o are aceasta si imbunatatirea calitatii vietii persoanelor aflate in situatii de risc.

Sursa: www.medicover.ro