Fenomenul „burnoutului de vacanta”

Cum s-a ajuns aici? Vrem sa incheiem toate sarcinile inainte de concediu, crezand ca vom evita apelurile sau e-mailurile neprevazute. Ne fortam sa finalizam proiecte inainte de termen, temandu-ne de avalansa de sarcini profesionale la intoarcerea din concediu. Planificam sa facem intr-o singura vacanta tot ce ne-am imaginat un an de zile. Rezultatul? Incepem vacanta deja epuizati fizic si psihic. Ritmul alert il mentinem si in concediu, ceea ce face ca la intoarcere, bateriile sa NU fie incarcate, ci descarcate complet.
Minivacante mai dese sau un concediu prelungit?
Unele cercetari arata ca frecventa cu care ne luam pauze de la munca prin weekenduri prelungite si minivacante are mai multe beneficii asupra sanatatii fizice si bunastarii emotionale, comparativ cu un concediu prelungit, o data pe an.
Cu alte cuvinte, zile libere distribuite uniform pe parcursul anului ne aduc avantaje mai mari decat un concediu lung, luat o singura data. De ce se intampla asta?
- Exista o tendinta de crestere progresiva a stresului acumulat la locul de munca. Dupa eliberarea temporara cu ocazia vacantei, nivelurile de stres pot sa revina rapid la valorile anterioare concediului, imediat ce ne intoarcem la munca. Pauzele luate in mod regulat actioneaza ca un amortizor, atenueaza stresul si previn acumularea stresului la cote foarte inalte.
- Pauzele mai dese contribuie la mentinerea unui echilibru sanatos intre viata profesionala si cea privata deoarece:
- incurajeaza decontectarea de la munca
- incurajeaza atitudinile sanatoase prin favorizarea trasarii unor granite – ne formam obiceiuri bune, de exemplu, cel de a lasa laptopul deoparte, delimitand munca de activitatile de acasa
- ne ajuta mintea sa functioneze mai bine
- previn burnoutul
- imbunatatesc calitatea somnului
- ofera timp pentru activitati extra-profesionale, hobbyuri si nu numai.
- Simpla anticipare a unei scurte vacante ne poate imbunatati starea de spirit, motivatia, contribuind la o productivitate mai crescuta
- Socul revenirii la munca este mai mare dupa un concediu lung; pauzele mai scurte, insa mai dese, diminueaza acest soc, minimizand riscurile depresiei de dupa vacanta
- Minivacantele se planifica mai usor si sunt consumatoare de mai putine resurse financiare, reducand astfel povara materiala si grijile legate de bugetul de concediu.
De asemenea, este important de punctat faptul ca beneficiile pentru sanatatea mintala ale unei vacante provin din deconectarea de la sarcinile profesionale si rutina muncilor zilnice, si din concentrare pe activitati care ne plac, nefiind necesar sa investim sume mari de bani in excursii lungi si luxoase.
Beneficiile vacantelor asupra sanatatii
Vacantele inseamna mai mult decat pauze de munca, ele au un rol esential in refacerea fizica si mentala, cu avantaje semnificative atat pentru angajati, cat si pentru angajatori.
Vacantele ne ajuta la refacerea energiei si reduc stresul, stimuland:
- O performanta mai buna la locul de munca
- Productivitate crescuta
- Creativitate crescuta
- Satisfactie mai mare la serviciu
- Relatii interpersonale imbunatatite
- Absenteism redus
- Fluctuatie mai mica de personal
- Mai putine cazuri de epuizare profesionala (burnout).
Toate cele enumerate anterior sunt menite sa sustina sanatatea mintala direct sau indirect. Spre exemplu, atunci cand ne atingem obiectivele la locul de munca ne simtim mai competenti, cresc stima si increderea in sine. Totodata, satisfactia la locul de munca este si un indicator al bunastarii mintale, iar multumirea fata de munca prestata reduce din riscul de anxietate si/ sau depresie.
Tot in privinta sanatatii, vacantele aduc cu ele:
- Un risc mai mic de boli cardiovasculare si deces
- Reducerea stresului la nivel celular (biologic)
- Reducerea simptomelor de depresie si de anxietate.
Retineti ca este important ca in vacanta sa ne detasam complet de munca, detasarea presupunand nu doar absenta fizica de la birou, ci si deconectare mentala de la responsabilitatile profesionale.
In contextul actual, in epoca digitala, de multe ori detasarea totala nu este posibila. Multi oameni, in special cei cu studii postuniversitare, continua sa raspunda frecvent la e-mailuri sau mesaje de munca in afara orelor de program, inclusiv in vacanta.
De cate zile de concediu avem nevoie pentru a ne mentine sanatosi?
In cadrul unui studiu, cercetatorii au colectat date de la peste 300 de australieni, pe parcursul a 13 luni. Potrivit rezultatelor, dupa o saptamana de vacanta, participantii s-au ales cu mai mult somn (21 de minute), iar sedentarismul a scazut cu 29 de minute, in comparatie cu perioada de dinaintea concediului. De asemenea, cei care au optat pentru activitati ca pescuitul, drumetiile, chiar si camparea, au remarcat o crestere a activitatii fizice. Desi pot parea aspecte minore, inima iti va fi recunoscatoare pentru nivelul mai ridicat de exercitiu fizic si pentru mai mult somn.
Calatoriile si vacantele care dureaza 1-2 saptamani sunt asociate cu cele mai multe schimbari favorabile de comportament. Acest interval de timp este suficient pentru ca noile obiceiuri bune sa prinda radacini.
Unele schimbari pozitive de comportament s-au remarcat indiferent de durata concediului, fapt ce sustine ideea ca pauza de orice fel de la rutina zilnica a vietii profesionale poate fi benefica pentru sanatate.
Un alt studiu, de data aceasta al Societatii Europene de Cardiologie (European Society of Cardiology, ESC) si intins pe durata a 40 de ani, arata ca o vacanta ne poate ajuta sa traim mai mult. Conform acestuia, participantii care au beneficiat de peste trei saptamani de vacanta au avut o probabilitate de deces cu 37% mai mica in perioada de urmarire a studiului, decat cei care au avut mai putin de trei saptamani de vacanta pe an.
Timp de 40 de ani, studiul a urmarit un grup de 1.222 de barbati de varsta mijlocie care prezentau risc de boala cardiovasculara. Jumatate dintre acestia au primit recomandari privind un stil de viata sanatos, iar cealalta jumatate nu a primit nicio instructiune legata de modificarea stilului de viata.
In grupul care a primit recomandari pentru un stil de viata sanatos din cadrul studiului ESC, cercetatorii au constatat ca vacantele mai scurte erau asociate cu o mortalitate mai ridicata. Participantii care isi luau vacante mai scurte munceau mai mult si dormeau mai putin decat cei care isi luau vacante mai lungi, ceea ce nu facea decat sa le creasca nivelul de stres.
Riscul de burnout de vacanta
Cum si de ce apare acest burnout de vacanta in conditiile in care, chiar si anticiparea unor zile libere ar trebui sa ne binedispuna?
In mod paradoxal, epuizarea care precede vacanta apare fix pe fondul dorintei de a ne deconecta de la munca si de a profita de fiecare moment liber, caz in care alimentam singuri o sursa de stres prin:
- Dorinta de a rezolva absolut toate sarcinile de la munca inainte de a pleca in concediu, gandindu-ne ca eliminam astfel riscul de a fi contactati in timpul vacantei pentru lamuriri;
- Suprasolicitarea din initiativa de a termina proiectele inainte de termenele limita pentru a nu ne aglomera la revenirea din concediu;
- Tranzitia brusca de la ritm de lucru intens la dolce far niente ne deregleaza ritmul, atat din punct de vedere biologic, cat si psihic, provocand epuizare, iritabilitate, oboseala, ingrijorare si … stres;
- Schimbarea drastica a rutinelor are acelasi efect, daca dupa program mergeam la sala ori la sport in parc, iar in vacanta renuntam la miscare pentru a ramane la plaja si ne schimbam dieta la 180 de grade, sunt mari sanse ca organismul sa resimta aceste modificari ca pe un soc, contribuind in acest mod la disconfort fizic si psihic accentuate si la amplificarea riscului de burnout, toate acestea in locul relaxarii mult asteptate;
- Planificarea in detaliu a concediului, iar atunci cand programul nu se desfasoara conform planului apar frustrarea, anxietatea; e recomandat ca in vacanta macar sa lasam loc si spontaneitatii, nu trebuie sa planificam fiecare minut, nu trebuie sa ne setam mental ca e absolut necesar sa facem X si Y, si, mai ales, nu trebuie sa facem totul intr-o singura vacanta;
- Un program prea aglomerat, caci vrem sa vizitam, sa bifam experiente si obiective turistice, tindem sa le trecem pe toate pe un to do extrem de extins, uitand sa ne relaxam, sa ne bucuram de atmosfera de vacanta; in schimb, ne stabilim obiective de mers, de vazut, de incercat, ca si cand am fi la locul de munca, neacordand creierului ragazul de care are atata nevoie;
- Mentinerea contactului cu mediul de munca, cand suntem pe sezlong la plaja ori asteptam masa la restaurant si apucam repede telefonul pentru a verifica e-mailul si notificarile; daca suntem prinsi fizic intr-un cadru de vacanta, dar mintea a ramas blocata in intalnirile si problemele de la birou, nu ne odihnim cu adevarat;
- Revenirea la munca fara o scurta perioada tampon, spre exemplu aterizam din calatorie astazi la pranz si maine dimineata suntem deja in birou; indicat este sa planuim reintoarcerea la munca in mod gradual.
Cum prevenim burnoutul de vacanta?
- Renuntam la a ne mai seta mental ca trebuie sa terminam totul inainte de a pleca in concediu. Prioritizam ceea ce este necesar in timpul absentei de la munca;
- Acceptam din start ca lucrurile nu vor fi perfecte, ca nu putem controla, de exemplu, fenomenele meteorologice si nici pornirile copiilor;
- Luam in calcul planificarea unor weekenduri prelungite si minivacante in locul unui singur concediu o data pe an, concediu in cazul caruia, intr-adevar absenta prelungita se va solda la sfarsit cu un lung sir de sarcini profesionale pe lista;
- Mentinem o rutina in privinta miscarii si a alimentatiei; organismul nu va fi multumit daca trecem brusc de la un regim alimentar la altul si va riposta prin simptome fizice neplacute si disconfort psihic;
- Punem notificarile pe pauza;
- Ne acordam timp de adaptare la intoarcere, nu mergem direct din vacanta la birou.
Indiferent ce alegem, mai multe minivacante sau un singur concediu lung, cheia sta in modul in care ne deconectam de la munca si ne reconectam cu noi insine. La modul ideal, e indicat sa combinam ambele tipuri de relaxare: atat pauze scurte si dese pentru mentinerea unui echilibru, cat si un concediu mai lung pentru deconectare profunda. Vacantele nu sunt un lux, ci o necesitate pentru o viata sanatoasa si echilibrata.
Sursa: www.medicover.ro