Sanatate

Ameteli: cauze frecvente si cand sa mergem la medic?

Termenul de ameteala este utilizat in majoritatea situatiilor pentru a descrie o serie de senzatii similare lipotimiei (lesin), senzatie de cap gol, slabiciune accentuata sau pierdere a echilibrului postural. Ameteala benigna care nu se manifesta pe fondul unei patologii subiacente specifice este frecvent intalnita in starile de deshidratare, expunerea prelungita la ecrane, ridicarea brusca in picioare, in timpul mersului cu masina sau al postului alimentar prelungit.

Printre cele mai frecvente cauze patologice de aparitie ale senzatiei de ameteala se regasesc:

  • Hipertensiunea arteriala
  • Sindroamele anemice de diferite etiologii
  • Anorexia
  • Tulburarile de ritm cardiac
  • Infarctul cardiac
  • Accidentul vascular cerebral al trunchiului cerebral/cerebelului
  • Migrena
  • Convulsiile (epilepsie)
  • Scleroza multipla
  • Sindromul anxios
  • Diabetul zaharat dezechilibrat care evolueaza cu fluctuatii semnificative ale valorilor glicemice
  • Starile de deshidratare acuta
  • Infectiile sistemului nervos central si al urechii interne
  • Viciile de refractie
  • Tumorile cerebrale
  • Traumatismele cranio cerebrale.

In anumite situatii, ameteala se poate manifesta ca efect secundar al anumitor terapii medicamentoase care presupun administrarea de antiepileptice, antidepresive, sedative, hipotensive sau diuretice.

Ameteli vs. vertij

Este important de mentionat faptul ca exista o diferenta intre ameteala banala si vertijul care implica senzatia de rotire a lucrurilor din jur si este cauzat de patologii specifice care necesita diagnosticare si instituirea de tratament medicamentos etiologic.

Vertijul se manifesta de regula in contextul unei patologii specifice care poate afecta ochii, urechea interna si nervii senzoriali responsabili de transmiterea catre creier a informatiilor care tin de miscarea corpului sau schimbarea pozitiei acestuia. Patologiile care pot asocia de-a lungul evolutiei vertij cuprind:

  • Vertijul paroxistic pozitional benign, o afectiune care se manifesta prin aparitia senzatiei de rotire a lucrurilor declansata de schimbarea brusca a pozitiei capului
  • Infectii ale nervului vestibular care asigura transmiterea informatiilor de la urechea interna la creier
  • Migrena declansata de expunerea la lumina sau zgomot intens
  • Boala Meniere cauzata de modificarile de presiune si volum ale endolimfei prezente la nivelul urechii interne.

Ameteala in timpul sarcinii

Principala cauza de aparitie a senzatiei de ameteala pe durata sarcinii este reprezentata de fluctuatiile hormonale fiziologice specifice acestei perioade, care cauzeaza relaxarea peretilor vasculari cu scopul de a creste fluxul de sange placentar, cauzand scaderea brusca a valorilor tensionale ale gravidei.

In cel de-al doilea trimestru de sarcina, ameteala se poate datora presiunii exercitate de uterul gravid la nivelul vaselor de sange abdominale, dar si in timpul adoptarii de catre gravida a decubitului dorsal (intins pe spate), pozitie care favorizeaza cresterea presiunii la nivelul venei cave sub greutatea fatului.

Exista insa si situatii in care ameteala se manifesta in context hipoglicemic, pe fondul unei anemii nediagnosticate a gravidei sau in cazul in care aceasta asociaza dilatatii varicoase semnificative.

Ameteli pe fond de stres

Perioadele prelungite de stres psihic pot cauza aparitia ametelilor printr-o serie de mecanisme patologice ce includ schimbari ale concentratiilor de cortizol si adrenalina cu efect asupra urechii interne, modificari ale fluxului sangvin la nivel vestibular, fluctuatii ale valorilor tensionale si tensiune musculara crescuta.

Senzatia de ameteala asociata stresului psihic poate evolua pentru o perioada de cateva minute pana la cateva ore, in functie de fiecare persoana in parte si toleranta fiecarui individ la surmenajul psihic.

Simptome care ar trebui sa ne ingrijoreze

Principalele manifestari clinice care pot insoti senzatia de ameteala in prezenta carora se recomanda prezentarea cat mai rapida la medic includ:

  • Disconfortul algic, senzatia de presiune sau de strangere la nivelul pieptului, umerilor, gatului, membrelor superioare, mandibulei sau toracelui posterior
  • Transpiratii reci sau senzatia de greata
  • Dispnee (dificultate respiratorie)
  • Dificultati de mentinere ale echilibrului, de intelegere a informatiilor comunicate si tulburari de deglutitie (inghitire)
  • Aparitia modificarilor de vedere unilaterale sau bilaterale
  • Stare de confuzie temporo-spatiala sau pierderea starii de constienta.

Urgentele medicale

Infarctul miocardic acut si accidentul vascular cerebral constituie principalele urgente medicale care pot evolua cu aparitia ametelilor si necesita diagnosticare si acordarea de ingrijiri medicale cat mai rapid posibil pentru a preveni aparitia complicatiilor pe termen lung si scurt si evolutia nefasta a acestora.

Starile de ameteala la copii

Principalele cauze care pot favoriza aparitia senzatiei de ameteala la copil includ:

  • Revenirea brusca in ortostatism
  • Starile de deshidratare
  • Hipoxia cerebrala tranzitorie asociata efortului fizic intens
  • Expunerea la caldura intensa si efectuarea dusurilor/bailor cu apa fierbinte
  • Post alimentar
  • Sindrom febril
  • Rau de miscare
  • Vicii de refractie (miopie, hipermetropie, astigmatism)
  • Infectii virale sezoniere
  • Traumatisme cranio faciale (precipitare de la inaltime, loviri cu mingea, sindrom de decelerare sau sindromul copilului scuturat).

Vertijul la copil se datoreaza in principal afectiunilor inflamatorii ale urechii interne (otite) de diferite etiologii.

Starea de iritabilitate, letargia, refuzul alimentatiei, convulsiile, varsaturile si dificultatile respiratorii constituie manifestari clinice ale sugarului care pot insoti starile de ameteala ale acestuia, necesitand prezentarea la medicul pediatru pentru depistarea cauzelor care le determina aparitia si instituirea de tratament specific.

Pe langa acestea, pierderea echilibrului, starea de confuzie si slabiciunea marcata care il impiedica pe copil sa stea in picioare constituie alte modificari care trebuie sa atraga atentia parintilor sugerand o posibila senzatie de ameteala a celui mic.

Ameteli persistente – investigatii si analize frecvente

Diagnosticul etiologic al starii de ameteala este stabilit de catre medicul specialist in conformitate cu detaliile furnizate de anamneza si examenul clinic al pacientului si al celor obtinute dupa efectuarea investigatiilor imagistice, care de regula cuprind rezonanta magnetica (RMN) nucleara si computer tomografie de cap (CT). Medicul neurolog poate efectua o serie de teste pentru a evalua auzul si capacitatea de mentinere a echilibrului postural solicitandu-i pacientului sa efectueze miscari specifice ale ochilor si capului sau sa adopte anumite pozitii.

In functie de particularitatile clinice ale cazului adresat, medicul curant poate solicita efectuarea de investigatii de laborator pentru depistarea unei eventuale stari de deshidratare, infectii sau alte patologii subiacente ce ar putea genera aparitia ametelilor. In anumite situatii, medicul curant poate recomanda efectuarea unei examinari interdisciplinare de cardiologie pentru evaluarea bunei functionari a aparatului circulator.

Mit si adevar despre ameteala

Cele mai des intalnite mituri referitoare la senzatia de ameteala enunta faptul ca:

  • Senzatia de ameteala este cauzata intotdeauna de afectiunile urechii interne – ameteala prezinta etiologie multipla si poate fi cauzata de o serie de patologii mai mult sau mai putin severe ale diferitelor organe si sisteme ale corpului
  • Ameteala este sinonima cu vertijul – vertijul se deosebeste de senzatia de ameteala prin faptul ca implica senzatia de rotire a lucrurilor din jur, fiind asociat modificarilor de volum si presiune ale endolimfei de la nivelul urechii interne
  • Ameteala apare ca urmare a deficitului de vitamine din organism – deficitul de fier poate cauza anemie feripriva, in timp ce deficitul de minerale este asociat starilor de deshidratare acuta ce apar de regula secundar expunerii la caldura sau se datoreaza pierderilor de apa din organism (varsaturi, diaree, transpiratii)
  • Antihistaminicele trateaza cu succes senzatia de ameteala – antihistaminicele blocheaza receptorii histamici din creier, ameliorand raul de miscare si senzatia de ameteala asociata acestuia, insa aceasta clasa de medicamente nu este destinata pentru uz indelungat, reprezentand doar un remediu temporar
  • Ameteala reprezinta un simptom care apare la toate persoanele odata cu inaintarea in varsta – odata cu imbatranirea fiziologica creste riscul de aparitie al patologiilor de diferite etiologii care pot evolua cu senzatie de ameteala, insa manifestarea in sine nu este specifica varstnicilor.

Chiar daca senzatia de ameteala este considerata a fi un simptom benign si nu ridica semne de ingrijorare majora, este important de mentionat faptul ca in anumite situatii, acesta poate constitui debutul unor afectiuni severe, care depistate precoce, pot fi tratate in mod corespunzator cu diminuarea riscului de aparitie a complicatiilor pe termen lung si scurt.

Ameteala persistenta care evolueaza episodic, cea care nu se remite dupa o anumita perioada de timp sau este insotita si de alte manifestari clinice sistemice sau cu specificitate de organ necesita adresare cat mai rapida la medic pentru efectuarea investigatiilor diagnostice si instituirea de tratament specific sau schimbarea stilului de viata in functie de particularitatile clinice ale fiecarui pacient in parte.

Sursa: www.medicover.ro

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button