Scurgeri vaginale – ce este normal?

• Secretiile vaginale apar, de regula, cu 6 luni-1 an inainte de menarha (prima menstruatie) alaturi de alte modificari ale corpului specifice perioadei pre pubertare care pot consta in cresterea in dimensiuni a sanilor, aparitia pilozitatii pubiene si a celei axilare.
• Secretiile vaginale inodore cu aspect si consistenta normala pot fi mai abundente in perioada premenstruala si pe durata sarcinii, fara a semnala insa existenta unei patologii specifice a sistemului reproducator feminin. Aceste modificari de volum ale secretiilor vaginale apar in mod fiziologic si au ca principal scop prevenirea ascensionarii germenilor patogeni de la nivel perineal catre colul uterin si mai departe catre uter, microorganismele putand cauza aparitia de infectii pe durata sarcinii.
• Dupa instalarea menopauzei, secretiile isi pot modifica aspectul ca urmare a dezechilibrelor hormonale, devenind mai apoase sau dimpotriva mai dense sau cremoase. Declinul hormonal asociat perioadei de menopauza cauzeaza uscarea mucoasei vaginale si fragilizarea acesteia, aspecte care favorizeaza aparitia infectiilor candidozice si/sau bacteriene. Secretiile vaginale isi pot modifica in mod fiziologic consistenta si ca urmare al scaderii concentratiei de estrogen care afecteaza in mod direct componenta florei vaginala comensale (dispare flora lactobacilara).

Factori care pot influenta secretiile vaginale

Principalii factori care pot contribui la modificarea aspectului si consistentei secretiilor vaginale se refera la:

• Diminuarea valorilor serice ale estrogenului
• Fluctuatiile hormonale specifice perioadei de sarcina
• Articolele de lenjerie intima realizate din materiale sintetice si stranse pe corp care favorizeaza supradezvoltarea bacteriilor
• Utilizarea produselor de igiena intima agresive cu pielea
• Utilizarea de absorbante din materiale sintetice
• Dezechilibre ale florei vaginale normale cu supradezvoltarea bacteriilor anaerobe in detrimentul celor aerobe
• Igiena partenerului de cuplu
• Contactul sexual neprotejat si/sau promiscuitate sexuala (comportament sexual riscant)
• Infectia cu agenti patogeni transmisibili pe cale sexuala – afla mai multe despre BTS
• Eventuale afectiuni de fond care diminueaza capacitatea de aparare a organismului (diabet zaharat, boli autoimune, patologii oncologice)
• Administrarea de antibiotice pentru tratarea infectiilor organismului care pot cauza candidoze (inclusiv vaginale)
• Administrarea de preparate hormonale in scop terapeutic sau contraceptiv
• Brahiterapia intracavitara (denumita si radioterapie interna) care poate fi aplicata la nivel vaginal pentru tratarea anumitor patologii tumorale ale micului bazin
• Alimentatia necorespunzatoare care nu implica aport regulat de probiotice (varza acra, legume murate, kefir, kimchi, ciocolata neagra).

Ce inseamna secretii vaginale anormale?

Secretiile vaginale anormale se refera la totalitatea modificarilor care tin de aspectul secretiilor (culoare verzuie, gri, bruna, rosie), consistenta (cremoasa, branzoasa, apoasa) si mirosul (puternic greu de tolerat sau de peste alterat sau drojdie) ce pot fi cauzate de diferite infectii sau dezechilibre ale florei vaginale si mai rar patologii oncologice ale sistemului reproducator.

Ce afectiuni pot indica secretiile vaginale anormale?

• Vaginita bacteriana reprezinta o afectiune care se manifesta prin eliminarea de secretii vaginale cu aspect laptos de culoare gri si asociaza un miros caracteristic de peste alterat. Vaginoza bacteriana este cauzata de supradezvoltarea microorganismelor anaerobe (Gardnerella vaginalis care face parte din flora vaginala normala) in detrimentul celor aerobe, favorizand astfel aparitia inflamatiei locale si modificarea secretiilor).
• Vaginoza non-infectioasa poate cauza cresterea in volum a secretiilor vaginale care sunt insotite de senzatie de arsura si prurit in contextul unei reactii alergice locale ce poate fi determinata de lotiuni sau geluri intime, spray-uri intime, detergenti (utilizati pentru spalarea lenjeriei intime), balsam de rufe sau spermicide.
• Candidoza vaginala reprezinta o patologie cauzata de ciuperci din genul Candida care colonizeaza in mod fiziologic diferite mucoase (orala, intestinala, vaginala) ale organismului uman.

Administrarea de antibiotice, diabetul zaharat dezechilibrat, patologiile autoimune sau consumul exagerat de zahar constituie o parte din cauzele care pot favoriza supradezvoltarea ciupercilor cu aparitia de secretii vaginale albicioase de consistenta branzoasa, cu miros caracteristic de drojdie, care sunt insotite de eritem local si prurit.

Candidoza vaginala nu constituie o infectie cu transmitere sexuala (se poate manifesta si la persoanele care practica abstinenta sexuala), insa poate fi transmisa partenerului de cuplu in cazul practicarii de raporturi intime neprotejate.

• Cancerul de col uterin in stadii avansate de evolutie poate cauza aparitia secretiilor vaginale cu aspect purulent sau hemoragic si miros neplacut. Scurgerile vaginale apar in afara ciclului menstrual la femeile de varsta fertila sau dupa contactul intim, dar se pot instala si dupa intrarea la menopauza.

Bolile cu transmitere sexuala si secretiile vaginale

• Trichomoniaza o infectie cu transmitere sexuala cauzata de Trichomonas vaginalis determina eliminarea de secretii vaginale in cantitate crescuta, de culoare galben verzui, cu miros neplacut si consistenta spumoasa sau densa, care de regula sunt insotite de prurit (mancarimi), iritatie, eritem (roseata) si disconfort algic vulvar si vaginal.
• Infectia cu Chlamydia si gonoreea reprezinta alte tipuri de infectii cu transmitere sexuala ce pot cauza aparitia secretiilor vaginale de culoare bruna sau rosie in afara perioadelor care preced sau urmeaza menstruatiei, insotite de dificultati de urinare si durere la nivel pelvin.
• Infectiile cauzate de herpes simplex HSV sau human papilloma virus HPV pot cauza modificari ale secretiilor vaginale care sunt insotite de disconfort algic vulvar si/sau vaginal si leziuni specifice cu aspect de eroziuni la nivelul mucoasei vaginale.

Inflamatii ale mucoasei vaginului si secretiile vaginale

Inflamatiile mucoasei vaginale prezinta etiologie (cauze) variata care poate cuprinde infectii bacteriene, fungice, parazitare sau reactii alergice cauzate de contactul cu diferiti agenti iritanti continuti in produsele de igiena intima, anticonceptionale fizice (spermicide, latex, inel vaginal), absorbante sau detergenti utilizati pentru lenjeria intima.

Indiferent de cauza care ii determina aparitia, vaginoza se manifesta, de regula, prin aparitia de:

• Secretii modificate
• Senzatie de arsura
• Prurit local
• Iritatie vulvara si a mucoasei vaginale
• Dispareunie (durere in timpul contactului intim)
• Disurie (urinare dificila sau dureroasa).

Patologii severe ale sistemului reproducator feminin

Infectia cu HPV este implicata in etiologia a peste 99% din cazurile de cancer de col uterin si constituie cea mai raspandita infectie cu transmitere sexuala atat la persoanele de sex feminin, cat si la barbati. Studiile desfasurate pana la momentul actual au demonstrat faptul ca infectia persistenta cu HPV la femei este asociata in mod frecvent cu veruci (negi) genitale, peste 99% din cancerele de col uterin si intre 60-75% din cancerele vulvare si vaginale.

Alte modificari clinice care pot insoti infectiile cauzate de HPV includ:

• Sangerari vaginale anormale in afara ciclului menstrual
• Dureri pelvine sau lombare
• Dispareunie si adenopatii (umflarea ganglionilor) inghinale.

Consultul ginecologic si analize frecvente

In prezenta aparitiei de modifcari ale aspectului, consistentei si/sau mirosului secretiilor vaginale, se recomanda prezentarea la medicul ginecolog pentru examinare clinica si recoltarea de probe in vederea stabilirii diagnosticului etiologic.

Principalele investigatii care pot fi efectuate pentru diagnosticarea patologiilor care pot cauza modificari ale secretiilor vaginale includ:

• Determinarea ARN-ului pentru C. trachomatis si N. gonorrhoeae
• Cultura din secretii vaginale, la nevoie antibiograma/antifungigrama pentru depistarea agentilor bacterieni/fungici, frotiu din secretii vaginale colorat Gram
• Test Babes Papanicolau pentru depistarea infectiilor HPV.

Tratamentul infectiilor genitale si igiena intima

• Tratamentul patologiilor care pot evolua cu modificari ale secretiilor vaginale este etiologic (se adreseaza cauzei care a provocat boala) si poate implica administrarea de antibiotice (pentru germeni aerobi si anaerobi), antifungice, ovule vaginale cu probiotice sau special destinate perioadei de menopauza pentru hidratarea si regenerarea mucoasei, topice (creme, unguente) cu steroizi sau estrogen.
• Tratamentul chirurgical se adreseaza pacientelor cu leziuni ale colului uterin care necesita indepartare fie prin metoda minim invaziva (conizatie) sau clasica, in conformitate cu particularitatile fiecarui caz in parte.

O igiena intima corespunzatoare implica:

• Efectuarea regulata a toaletei locale cu apa calduta si sapunuri intime neagresive cu pielea
• Evitarea dusurilor vaginale (cu exceptia situatiilor in care acestea sunt recomandate de catre medic)
• Utilizarea de absorbante din bumbac
• Purtarea de lenjerie intima din bumbac.
• Lenjeria intima trebuie spalata separat de restul articolelor vestimentare, la temperaturi mai inalte (sau se poate adauga detergent special cu efect antibacterian), fiind recomandata inlocuirea acesteia la fiecare 6-12 luni, in functie de frecventa purtarii.
• Igiena intima la ambii parteneri este deosebit de importanta atat inainte, cat si dupa contactul sexual pentru a preveni aparitia infectiilor intime cauzate de bacteriile care rezida in zona perineului.

Este important de mentionat faptul ca automedicatia pentru tratarea afectiunilor ginecologice este contraindicata deoarece poate cauza aparitia complicatiilor nedorite, care prelungesc evolutia patologiei de fond. Administrarea de antibiotice in cazul infectiilor genitale de cauza bacteriana trebuie efectuata tintit, in conformitate cu antibiograma furnizata de catre laboratorul de analize medicale, in caz contrar aceasta fiind inutila sau chiar daunatoare datorita capacitatii de generare al dezechilibrelor florei la nivelul intregului organism.

Sursa:www.medicover.ro