Corina Crețu face apel la statele membre UE să depună proiecte de calitate pentru investiții în îngrijirea și educația copilului

Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, a făcut, vineri, un apel la toate statele membre UE să includă în programele operaționale proiecte de calitate prin care Comisia Europeană să sprijine investiții de îngrijire a copilului și în infrastructura din educație. „Pentru următorii șapte ani, politica regională va aloca 30 de miliarde de euro pentru toate cele 28 de state membre. 30 de miliarde de euro vor fi investiți pentru incluziune socială, pentru lupta împotriva sărăciei și a discriminării. Suntem în faza de demarare și de adoptare a programelor operaționale pentru următorii șapte ani și speranța noastră este ca toate cele 28 de state membre să includă, în aceste programe operaționale, proiecte de calitate prin care să sprijinim investiții de îngrijire a copilului și în infrastructura în educație, grădinițe, școli, spitale, renovării, așa cum am făcut și în exercițiul financiar trecut 2007-2013″, a declarat Corina Crețu, vineri, la conferința internațională Eurochild, cu tema „Copiii pe primul loc: optimizarea cheltuielilor publice pentru o mai bună susținere a copilului și a familiei”. Comisarul european a făcut apel la statele membre UE să depună proiecte de calitate. „Îmi exprim speranța și fac un apel către toate statele membre să depună proiecte de calitate care să răspundă acestor nevoi. Apreciez faptul că, pentru perioada 2007-2013, în foarte multe țări am avut proiecte privind infrastructura socială, în Bulgaria, Ungaria, Slovacia, inclusiv în România, au fost două proiecte care s-au referit direct la copii, în mod specific”, a spus Crețu. La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Codrin Scutaru, prezent la eveniment, a subliniat că angajamentul ministerului este ca, până în 2020, să nu mai existe o îngrijire la nivel instituțional a copiilor, ci numai soluții alternative europene. „Nu mai avem în România orfelinatele din anii 90, dar (…) o spun toate studiile sociologice, într-un astfel de centru, oricât de mult ne-am dori, datorită numărului mare de copii, asistenții sociali și psihologii prezenți acolo nu le pot acorda îngrijirea de care au nevoie. De aceea, angajamentul nostru ferm este ca, până în 2020, în România să nu mai existe o îngrijire la nivel instituțional a copiilor, să nu mai existe așa zisele orfelinate și case de copii, să existe numai soluții alternative europene. (…) Avem nevoie de un angajament și de rezultate concrete în următorii doi ani”, a arătat Scutaru. Pe de altă parte, directorul Hopes and Homes for Children (HHC) România, Ștefan Dărăbuș, a afirmat că pentru realizarea reformei în protecția copilului în România este necesară eradicarea instituționalizării copilului aflat în protecția statului în paralel cu tranziția spre îngrijirea bazată pe comunitate și pe familie. Ștefan Dărăbuș a precizat că implementarea unui sistem de prevenire a separării copilului de familie poate să ducă la scăderea drastică a numărului de copii aflați în protecția statului. El a identificat cinci elemente care, dacă ar fi implementate, ar putea duce la reforma sistemului de protecție a copilului în România și pot să fie co-finanțate prin fondurile structurale. „Crearea, dezvoltarea unei infrastructurii de servicii sociale rezidențiale bazate pe familie și pe comunitate, în paralel cu eradicarea instituțiilor de tip vechi pentru copii, până în 2020. (…) Aprobarea unui act normativ pentru implementarea unei metodologii de prevenire a separării copilului de familie cu principii, criterii și indicatori de intervenție care să facă posibile investițiile, cheltuielile cu locuințe sociale și cu sprijin material direct pentru cele mai vulnerabile familii și copiii lor. (…) Sprijin financiar coerent și concret pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului, mai ales prin facilitarea accesului lor la locuințe sociale. (…) Realizarea unei mutații de la o paradigmă axată pe protecția copilului la una integrativă focusată asupra protecției copilului și a familiei acestuia. (…) Trecerea de la o paradigmă axată pe alocații sociale (…) la o paradigmă a serviciilor sociale diversificate, customizate, pentru o intervenție pro-activă și capabilă să țintească spre sursa, spre cauza problemelor sociale”, a explicat Dărăbuș.