24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Nu știu dacă e bine sau rău, dacă ne avantajează sau nu acest tip didactic de a guverna cu meditatorul pus pe periodice evaluări, cu scopul de a nu lăsa prea mulți pași greşiţi ”la talpa guvernului”. De fapt, un astfel de guvern, care se cere permanent verificat și repus pe linia de plutire, este mai mult o grupare de preșcolari căreia i s-a dat ca misiune deprinderea din alegare a aruncării mingii prin cerc, direct la țintă, țintă pe care suntem invitați să o descifrăm ca fiind interesul național.
Într-o țară în care patimile și pasiunile, dar mai ales interesele ascunse ochiului civil, au reușit să escaladeze tot ce se poate numi bun simț și cultură generală, este greu să mai faci ordine cu aceleași instrumente, cândva folosite la întreținerea speranţei că ”IMGB face ordine!” Este mult prea târziu să scoți mase de oameni în stradă pentru a-ți proteja impotența, pentru a te ascunde sub preșul de la intrarea în sediile instituţiilor de forță ale statului de drept, precum că nu tu ești solicitantul, tu fiind doar beneficiarul acestui tip de protecție civilă, extrasă ca esență a sentimentului patriotic, picurat peste rana sângerândă a supraviețuirii în contul creșterii nivelului de trai, în termeni de vis și nicidecum ai realității care ne implică ca simplu cetățeni.
Este absurdă așteptarea ca ziua de azi să ne ofere altceva decât îmbulzeală, bombe explodate prin fâsăire (la pretinsele televiziuni de știri, devenite, trebuie să recunoaștem, supapele cu ajutorul cărora atât puterea cât și opoziția încearcă să-și regleze supraviețuirea. Per ansamblu, țara a devenit acest câmp minat pe care sunt organizate serbările câmpenești, la care participă liderii politici, cântând, dansând, fluierând, bând bere și îngurgitând mici în sunetul melodios al admirației staff-ului lor, astfel încât, să se spună că ei sunt cei care contează ( cei care respirăm, cei care mănâncă și beau în dragoste de neam și de țară) și nu ceilalți, din colțul opus de țară care, la rândul lor, au pus vara pe grătare și dăi, și dăi cu câte un păhărel / ”să ne-nveselim nițel!”! Astfel de manifestări sunt destinate umplerii orelor de relaxare ale poporului român, îngrămădite în fiecare weekend, în așa fel încât această doldora de veselie să nu lase poporul să-și lingă rănile, să conștientizeze marea măgărie în care a fost purtat. Se tot spune că, într-o democrației libertatea de exprimare este lege, drept pentru care, să ieșim cu mic cu mare în mijlocul orașelor și să protestăm, că avem voie și dreptul la protest. Împotriva cui să protestăm?! Nu mai contează. Este ca în bancul cu bărbatul care vine acasă de la servici și, tam-nesam năvălește cu pumnii pe nevastă. Întrebat dacă i-a greşit femeia într-atât încât să merite bătaia dată, bărbatul se opreşte din bumbăceală și recunoaște smerit că femeia lui nu i-a greșit, dar și când o va face.. să aibă deja de acum pentru ce să plângă.
Așa este cu aceste proteste de stradă, de altfel minunate și stimulative, dar care nu au un adresant anume, chiar dacă toți cer să cadă toți, să fie dați toți afară, astfel încât țara să se răcorească, aerul să se limpezească și de-abia atunci hăhăitorii să-și dea seama că o mașină fără șofer nu poate fi condusă cum ciobanii își mai conduc turmele de oi, lăsându-le în seama câinilor.
Mai trebuie să recunoşteam un lucru, pe care privirea ni-l poate confirma, atunci când încercăm să identificăm care sunt actorii zilei. Atunci observăm o coaliție politică aflată la guvernare, o opoziție anemică, cu certificat legal de persoane cu dizabilități și o societate civilă, care nu reacționează decât la comanda care de mult nu mai este socială, cât mai ales aduce în prim planul identificării celorlalte puteri ale statului de drept, cărora legea nu le dă voie să se amestece unele cu altele. Astfel, dacă vrei să strigi împotriva Executivului, tu Putere Judecătorească, de exemplu, nu ai cum să o faci prin viu grai. Trebuie doar să comanzi la Biroul Societății Civile un protest, în conformitate cu planul de atac pe care îl anexezi la cerere. Acest tip de serviciu a ajuns astăzi să fie una dintre cele mai căutate investiții rentabile și greu de evitat, atâta timp cât cei care le comandă sunt organic și financiar legați de posturile pe care nu au cum să nu le apere, căci de ele sunt legate toate privilegiile și mai ales viitorul de aur al lor, care ar trebui înțeles de fapt ca fiind viitorul de aur al țării.
ADI CRISTI
