Augustin Buzura a fost unul dintre cei mai mari prozatori postbelici români și, prin opera sa, „a susținut adevăruri istorice și sociale într-o epocă a minciunii și a falsității”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, criticul literar Daniel Cristea-Enache, director de imagine al Uniunii Scriitorilor din România.

El l-a descris pe Buzura drept „unul dintre cei mai mari prozatori postbelici din România, un romancier în adevăratul înțeles al cuvântului și unul dintre scriitorii români care au avut un rol foarte important alături de Marin Preda și alți câțiva pe vremuri foarte grele”.

„În deceniile dinaintea căderii comunismului, timp de 20 de ani, prin romanele sale, Augustin Buzura a susținut adevăruri istorice și sociale într-o epocă a minciunii și a falsității”, a spus criticul literar.

Cristea-Enache a recunoscut că de Augustin Buzura îl leagă și o „mare recunoștință”.

„Dincolo de asta, ca om, îi datorez foarte mult, pentru că este un om care a avut un rol foarte important în viața mea profesională, la Editura Fundației Culturale Române, un om pentru care am și voi avea întotdeauna o mare recunoștință”, a menționat Daniel Cristea-Enache.

Scriitorul Augustin Buzura a murit, luni, la vârsta de 78 de ani.

Buzura a fost redactor, secretar general de redacție, redactor-șef al revistei „Tribuna” din Cluj, la care a debutat în 1960. A abandonat medicina în favoarea literaturii, debutând editorial cu volumul de povestiri ”Capul Bunei Speranțe” (1963). După încă o culegere de povestiri și nuvele (”De ce zboară vulturul?”, 1966) se dedică în exclusivitate romanului, dobândind o rapidă și largă cunoaștere din partea criticii și a publicului.

Augustin Buzura a tradus din literatura germană, maghiară, franceză, spaniolă, poloneză, rusă, chineză, slovenă. A publicat articole, eseuri, interviuri, note în reviste de literatură și cultură din țară și străinătate. A scris și scenarii de film.

Este membru titular al Academiei Române din martie 1992. A condus Institutul Cultural Român.

AGERPRES