Peste 200.000 de copii, cu vârste cuprinse între 9 luni și 9 ani, sunt nevaccinați împotriva rujeolei, se arată în raportul publicat miercuri de Ministerul Sănătății.

Astfel, au fost identificate toate localitățile, pentru fiecare județ în parte, cu populație aflată la risc de îmbolnăvire prin rujeolă — 2.277 (localități fără medic de familie, cu acoperire vaccinală sub 95%, populație de etnie romă).

Totalul copiilor care încă nu au fost vaccinați împotriva rujeolei, cu vârste cuprinse între 9 luni și 9 ani, este de 224.202.

Dintre aceștia, sunt 30.706 copii cu vârste cuprinse între 9 și 11 luni. Dintre ei 25.026 sunt înscriși la un medic de familie, iar 5.680 nu sunt.

De asemenea, 194.496 de copii au vârste între 1 și 9 ani, iar dintre aceștia, 155.727 sunt înscriși la un medic de familie și 37.769 nu sunt.

Ministerul Sănătății mai informează că pentru fiecare localitate identificată la risc au fost găsite locații pentru înființarea de centre de vaccinare, dar și personal medico-sanitar care să le deservească.

Astfel, au fost înființate 964 de centre de vaccinare la nivel național, cu 1.929 medici și 2.080 asistenți medicali.

În ceea ce privește stadiul achizițiilor de vaccinuri din cadrul programului național de vaccinare (PNV), Ministerul Sănătății arată că în cazul vaccinului hepatitic B pediatric, care se administrează la 48 — 72 de ore de la naștere, necesarul anual este de 180.000 de doze, iar numărul copiilor nevaccinați la 30 iunie 2017 este de 27.682.

În cazul vaccinului BCG (vaccin care se administrează la naștere), numărul de copii eligibili anual este de 180.000, iar numărul copiilor restanțieri la 30 iunie 2017 este de 12.156.

La vaccinul hexavalent (vaccin care se administrează în 3 doze la vârsta de 2, 4 și 11 luni), numărul de doze necesare anual este de 540.000, iar numărul copiilor nevaccinați la data de 30 iunie 2017 este de 87.330.

În cazul vaccinului tetravalent (vaccin care se administrează la vârsta de 6 ani), Ministerul Sănătății informează că necesarul anual este de 190.000 de doze, iar numărul copiilor restanțieri la 30 iunie 2017 este de 116.261.

Tot în raport, Ministerul Sănătății a efectuat și o scurtă analiză a programului național de vaccinare, în care a identificat o serie de puncte slabe, printre care faptul că nu există stocuri de vaccinuri pentru intervenție în situații de epidemie.

Totodată, se arată că nu există un buget dedicat intervenției în situații de urgență, că nu există personal antrenat pentru intervenție (cu puține excepții) și nu există o procedură operațională standard pentru situațiile de urgență (mobilizare resurse materiale și umane).

Potrivit MS, nu există o evidență clară a copiilor eligibili la vaccinare, pe fondul desființării teritorializării în cazul medicilor de familie.