Carmen Ungurean, coordonator al Programului național de screening pentru cancerul de col uterin, a afirmat luni că au fost colectate 6.000 de solicitări de vaccinare anti-HPV a fetițelor, iar în construcția bugetului alocat programelor naționale de sănătate pentru 2018 se are în vedere alocarea sumelor necesare pentru susținerea acestor cereri.

„În acest moment, programul național de imunizare prevede vaccinarea la grupele de risc 10 — 14 ani, pe baza cererii părinților acestor fetițe. Din câte știu eu, există 6.000 de cereri colectate deja de la jumătatea acestui an încoace, 6.000 de solicitări de vaccinare a fetițelor. Avem în vedere, în construcția bugetului alocat programelor naționale de sănătate pentru anul următor, alocarea sumelor necesare pentru susținerea acestor cereri”, a declarat, într-o dezbatere, Ungurean.

Întrebată ce se întâmplă cu fetițele care între timp ajung să treacă de vârsta de 14 ani, Carmen Ungurean a precizat: „Avem o discuție în care încercăm să elaborăm metodologia de catch up pentru tinerele care au ieșit din grupa de vârstă 10 — 14 ani. Părerea mea personală — decizia urmează a fi luată și în funcție de alocările bugetare — părerea mea e că trebuie să ne concentrăm și pentru recuperarea tinerelor adolescente care fie ies din grupa de vârstă, fie în ultimii patru ani nu au fost vaccinate, pentru că nu a existat acest serviciu”.

Ea a menționat că, prin programele naționale, MS sprijină Registrul național de vaccinări fără de care introducerea unui program coerent de vaccinare anti-HPV nu se va putea realiza.

„Ministerul Sănătății implementează, din 2012, programul național de screening pentru cancerul de col uterin pe care urmează să îl consolidăm în următorii 5 ani printr-un proiect finanțat din fondurile axei prioritare Capital uman, în valoare de 50 de milioane de euro. În patru regiuni ale țării pilotăm testarea HPV, pornind de la experiența Institutului Oncologic Cluj”, a arătat Ungurean.

De asemenea, ea a afirmat că, prin programe cu finanțare prin mecanismul financiar norvegian, se urmărește ca, pe lângă informarea, comunicarea, educarea și testarea populației din zonele devaforizate, să se încerce pilotarea vaccinării anti-HPV.

„În ceea ce privește adeziunea a 6.000 de persoane la aceste programe, este foarte puțin, dacă considerăm o cohortă de fete de 100.000 și vreo patru cohorte ar fi eligibile la vaccinare. (…) Noi discutăm despre introducerea unui vaccin în program la care, dacă nu obținem acoperire vaccinală de cel puțin 50%, atunci o să avem costuri mult mai mari, pentru că o să facem trei doze în loc să facem două doze de vaccin, iar lucrul acesta are un impact foarte serios și asupra bugetului acestui program”, a susținut președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.

Prezentă la dezbatere, deputatul Cristina-Elena Dinu crede că este momentul să înceapă o amplă campanie de informare a populației din toate mediile. Ea a semnalat că din studii reiese că jumătate dintre femeile care își pierd viața în urma cancerului de col uterin provin din mediul rural și zone defavorizate.

Președintele fondator al Asociației „Mame pentru Mame”, Ana Măiță, a precizat că în fiecare an 4.000 de românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin. „Aproape jumătate dintre ele pierd această luptă. Vârsta la care ele primesc acest diagnostic este între 15 și 44 de ani”, a spus Măiță.

Conform unui comunicat al Asociației „Mame pentru Mame”, mai mulți parlamentari, toți participanți la dezbatere, au semnat o scrisoare de susținere publică pentru demararea și finanțarea unui program național de prevenție împotriva cancerului și a bolilor asociate infecției HPV. De asemenea, participați la dezbatere au semnat că sunt de acord cu un set de recomandări privind prevenția împotriva infecțiilor cu HPV, care a fost elaborat de societăți medicale de specialitate și ONG-uri ce reprezintă drepturile pacienților din România. Una dintre recomandări este implementarea și promovarea vaccinării HPV la nivel național.

AGERPRES