Cartea „Captivi”, de Norman Manea, un roman despre România postbelică, a fost publicată în SUA

Cartea „Captivi”, de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicată, luna aceasta, la editura americană New Directions.”Captivi”, de Norman Manea, a fost publicată în limba română la editura Polirom, în 2011 (ediţia a II-a), se arată pe site-ul www.polirom.ro.Versiunea în limba engleză, care reprezintă traducerea acestei a doua ediţii, este însoţită de un cuvânt înainte al autorului („În loc de introducere”) şi de o postfaţă a traducătoarei, Jean Harris.Romanul, cenzurat la prima sa apariţie, este un elogiu absolut al învinsului. Într-un mod criptic, sunt evocate orori, suferinţe, crize, o lume nefericită, eşuată, tragică, informează editura Polirom. Departe de ispitele evaziunii, romanul dezvoltă o întreagă incursiune psihologică într-un cadru social bine determinat – România anilor ’50. Povestea este inovatoare ca metodă, structurată în trei părţi – „Ea”, „Tu”, „Eu” -, fiecare scrisă în alt stil, dar pornind de la o sursă comună. Personajele, în amintirea cărora trauma razboiului este încă proaspătă, dar care sunt sensibile şi la micile plăceri ale vieţii, sunt prizoniere într-o societate dominată de etica muncii şi disciplinei, aşa cum era aceasta în comunism, de demagogie şi suspiciune, în care supravegherea şi arestările distrug zilnic nenumărate vieţi. Norman Manea, născut în 1936, este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College, New York.De la debutul din 1966 şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat zece volume, fiind distins cu premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992, a primit Bursa Guggenheim şi premiul MacArthur, în 2002 i s-a atribuit premiul internaţional de literatură Nonino pentru Opera omnia, iar, în 2006, premiul Médicis Étranger, pentru volumul „Întoarcerea huliganului”.În anul 2010, a primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Guvernului francez, iar, în anul 2011, a fost distins cu prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din Romania i-a decernat premiul naţional pentru literatură şi, în anul 2014, l-a inclus pe lista propunerilor României pentru premiul Nobel pentru literatură.La editura Polirom, Norman Manea a publicat „Întoarcerea huliganului” (ediţia I, 2003; ediţia a II-a, 2006, 2008, 2011), „Plicuri şi portrete” (ediţia I, 2004), „Fericirea obligatorie” (ediţia a II-a, 2005, 2011), „Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul” (ediţia a II-a, 2005; ediţia a III-a, 2013), „Anii de ucenicie ai lui August Prostul” (ediţia a II-a, 2005, 2010), „Plicul negru” (ediţia a IV-a, 2007, 2010), „Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici” (2008), „Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow” (2008), „Vorbind pietrei” (2008), „Atrium” (ediţia a II-a, 2008), „Variante la un autoportret” (2008), „Vizuina” (ediţia I, 2009; ediţia a II-a, 2010), „Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian” (2010), „Cuvinte din exil” (împreună cu Hannes Stein, 2011), „Captivi” (ediţia a II-a, 2011), „Cartea fiului” (ediţia a II-a, 2012), „Zilele şi jocul” (ediţia a II-a, 2012).     Norman Manea s-a numărat, alături de Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu şi Varujan Vosganian, printre scriitorii propuşi anul acesta de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru premiul Nobel pentru literatură.