„Ce pot să vă spun din partea grupului parlamentar al PSD este că nu am susţinut şi nu vom susţine acele proiecte care vizează legile justiţiei. De ce au fost lăsate să treacă tacit, este o altă discuţie, dar noi nu le susţinem. La Senat, grupul PSD nu le susţine”, a afirmat preşedintele Comisiei pentru Legile justiţiei, Florin Iordache, în şedinţa de marţi a forului de specialitate.

Termenul de adoptare tacită pentru cele trei proiecte de lege s-a împlinit pe 7 mai. Procedural, pentru a putea fi adoptat tacit şi pentru a putea fi trimis la cealaltă cameră a Parlamentului, un proiect trebuie să fie citit în plen, în acest caz în plenul Camerei Deputaţilor.

Unul dintre proiectele deputatului PSD, Cătălin Rădulescu care propune modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară prevede, potrivit documentului: „Completele de 5 judecători soluţionează apelurile şi cererile în cauzele judecate în prima instanţă de Secţia penală a ÎCCJ şi judecă şi alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară. Apelul nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului.”

Cea de-a doua iniţiativă a deputatul social-democrat propune modificarea Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor şi face referire la modificarea procedurii de numire şi revocare a procurorilor şefi.

„Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Senatul României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 5 ani, desemnaţi de Adunarea Generală a Judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Senatul României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”, prevede proiectul.

La un alt articol din proiectul de lege al lui Rădulescu este stipulat că: „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Senatul României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 16 ani în funcţia de judecător sau procuror pentru procurorii generali şi procurorii şefi şi o vechime de 14 ani în funcţia de judecător sau procuror pentru adjuncţii acestora şi procurorii şefi de secţie, pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii”. Potrivit documentului, revocarea acestora se face tot de către Senat, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliul Superior al Magistraturii.

O altă iniţiativă a lui Rădulescu vizează modificarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii şi prevede că „inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef în urma unui concurs, pentru un mandat de 9 ani, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 12 ani în magistratură, care au cel puţin grad de curte de apel sau parchet de pe lângă curte de apel şi au avut calificativul ‘foarte bine’ în ultimele trei evaluări”.

Termenul de adoptare pentru cele trei iniţiative ale lui Cătălin Rădulescu s-a împlinit luni, 14 mai. Proiectele urmează să intre în procedură legislativă la Senat, în calitate de cameră decizională.

Proiectele de modificare a Legilor justiţiei au trecut de două ori prin Parlament, de fiecare dată fiind sesizate la CCR. Cea mai recentă sesizare a Curţii Constiţionale a fost făcută de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea 304 şi 317.