24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Referendumul ne-a arătat cât de mărunți putem fi. Dezorientarea noastră ca popor ne-a scos din case doar pe cei care pot demonstra că sunt de neatins. Suntem mult prea mărunți pentru a mai avea pretenția că reprezentăm un popor unit, gata oricând să lupte pentru valorile morale ale creștinismului. Suntem mai mult un popor de căcănari decât unul în care să poți avea încredere. Ne place mult mai mult spectacolul gratuit, aventura periculoasă, decât să fim gata oricând de sacrificii în contul idealurilor istorice ale României. Procentul semnificativ, care atestă că suntem un popor creștin, peste 80%, a căzut zilele acestea în ridicol, atâta timp cât nu am fost în stare să ne mobilizăm pentru a defini în termini cât se poate de clari ideea de familie. De fapt, nimeni nu a vrut să inventeze apa caldă și nici măcar din nou roata. S-a dorit doar să fim cât se poate de expliciți în ceea ce privește înțelesul familiei formată dintre un bărbat și o femeie, evitând excepțiile, minoritățile sexuale, confuziile care se fac deja între o mama bărbat și un tată femei.
Aveam nevoie de această minima clarificare, fără ca subiectul în sine să ne arunce într-un inevitabil război. Aveam nevoie de un răspuns pe care poporul ar fi trebuit să ni-l dea la modul direct printr-o firească și necesară consultare popular. Un lucru banal s-a transformat în cea mai penibilă realitate. Am devenit un popor de handicapați. Un popor de alienați, lipsit de conștiința de sine a menirii sale de popor responsabil. Am arătat celor din împrejurimile noastre că nu se poate miza pe noi, că nu avem acea capacitate de a ne mobiliza pentru a da un răspuns necesar situării noastre de o parte sau de alta a baricadei.
Este pentru a ”n”-a oară când suntem puși în situația de a ne proba lașitatea. Când cei care mâine vor ieși în stradă și vor urla din nou ca din gură de șarpe, s-au ascuns în cele două zile de referendum, în aceleași găuri de șarpe, evitând să ia pe cont propriu această provocare a consultării publice. Lor le convine mult mai ușor să facă scandal decât să participe la un referendum popular. Absenteismul major, descalificantă ca națiune responsabilă, ca popor lucid, nu mai poate fi motivate pe considerentul că a fost o întrebare ambiguă, care nu era de interes (sic!) Dacă nu este de interes arhitectura familiei, dacă ”celula de bază a societății” în definirea componenţei ei nu mai poate fi considerat subiect de interes, atunci ce anume ar trebui să ne intereseze? Mulți dintre cei cu gura mare s-au lăsat atrași în capcana drepturilor minorităţilor sexuale, ale lesbienelor și homosexualilor, încercând să ridice din umeri și să se detașeze de aparenta dramă a acestor nefericiți săraci cu duhul și fericiți într-ale lor fantezii erotice. Spun aparenta drama, gândind doar din sensul oamenilor majoritari (pentru a nu-i numi pe aceștia normali, vai Doamne unde am ajuns! Să ne îngrijorăm să nu care cumva să-i supărăm pe cei care preferă postura anapoda, contrazicând legile firii, doar pentru a găsi plăceri multiple sau chiar pentru a evada in normalitate, antrenând după ei nu numai secvențele de budoar, dar și pretenția de a-și întemeia o familie care să fie respectată în societate!) Poate că nici acest lucru nu ar fi prea mult, dacă bărbații femeie și femeile bărbat nu ar avea pretenția de a avea și copii, chiar dacă pentru acest lucru imposibil fiziologic pot să ajungă la tot felul de artificii și exchibiții fără de care fantezia umană nu ar avea nici un har. Marea dramă se va dezvolta relative târziu, atunci când copiii unor astfel de ”familii” vor fi puși în situația să nu înțeleagă cum de mama lor este bărbat sau tatăl lor este femeie când ceilalţi copii au mama mama și tata tata! Evident că acolo unde nu va fi suficientă înțelegerea putem apela la un cadru legislative protecţionistă, dar nu trebuie să uităm că deja operăm într-un spațiu infantile unde puterea legii nu se aplică, unde drama ”Împăratului muștelor” a lui Willi am Golding ne-a demonstrat cât de sângeroasă este cruzimea celor mici puți în situația să decidă.
Deocamdată suntem restanți la unitate, solidaritate, mobilizare pe fondul unei idei de interes naţional, oricât de mult unii au creionat dezbat rea premergătoare votului ca fiind una neinteresantă.
ADI CRISTI
