Preşedintele Klaus Iohannis a pledat marţi, în plenul PE, pentru consolidarea proiectului european.
„Parcurgem un nou capitol în devenirea şi consolidarea proiectului european în care avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni cu privire la viitorul Uniunii. Din această perspectivă, pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european, cheia centrală a demersurilor noastre trebuie să rămână unitatea. Pentru România, acest principiu reprezintă însăşi esenţa proiectului european care i-a dat acestuia capacitatea de a face faţă provocărilor multiple cu care Uniunea s-a confruntat până în prezent”, a afirmat şeful statului, în discursul susţinut în plenul PE, la dezbaterea privind viitorul Europei.
El a arătat că în ultimul deceniu UE a fost marcată de provocări multiple – de la criza financiară şi economică, criza migraţiei, atacurile teroriste până la ascensiunea mişcărilor populiste.
„A fost un deceniu în care Uniunea a trebuit să înveţe şi să se adapteze din mers”, a spus Iohannis.
Şeful statului român a subliniat că valorile europene trebuie mereu redescoperite, reapreciate şi repuse în valoare.
„Uniunea Europeană este un proiect evolutiv. Noile realităţi, atât de la nivelul statelor membre, cât şi din plan global, impun o dezvoltare şi o consolidare a proiectului european şi, în niciun caz, o repunere în discuţie a principiilor fundamentale pe care proiectul european a fost clădit. O Uniune puternică nu trebuie să fie realizată în detrimentul unităţii. Avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat şi niciun cetăţean european. Din acest punct de vedere, o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluţie în măsura în care dorim menţinerea caracterului unitar şi indivizibil al Uniunii Europene, care îi conferă valoare şi credibilitate în relaţia sa cu restul lumii. Preşedintele Juncker spunea anul trecut că Europa trebuie să îşi regăsească suflul, să respire cu ambii plămâni, cel estic şi cel vestic. Eu sper ca viitorul nostru împreună ne va arăta, de asemenea, că Europa are o singură inimă. O inimă care bate prin noi toţi, care ne uneşte, de la est la vest şi de la nord la sud, care face ca cetăţenii noştri să se identifice şi să se definească în mod natural ca europeni. Trebuie să ne asumăm acest ideal comun şi, dacă este necesar, să ne adaptăm şi să recalibrăm instrumentele prin care putem să îl atingem”, a afirmat Klaus Iohannis.
Preşedintele a susţinut că noua etapă în care va intra Uniunea Europeana începând cu anul 2019 şi pe care România, în calitatea sa de preşedinţie rotativă a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre şi cu instituţiile europene va fi una fructuoasă.
„Sunt încrezător că Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, va reprezenta un reper în proiecţia privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive şi mai democratice. Depinde de puterea, înţelepciunea şi voinţa noastră – state membre, instituţii europene şi cetăţeni europeni – ca acest obiectiv să devină realitate. (…) Summitul de la Sibiu este un moment important pentru consolidarea fundaţiei acestui viitor. Un viitor comun, un viitor democratic, un viitor optimist. Viitorul Uniunii Europene nu se poate edifica decât cu participarea şi implicarea directă şi activă a cetăţenilor europeni. Îmi doresc ca Sibiul să fie un moment de sensibilizare pentru cetăţenii europeni. Cetăţenii vor măsuri concrete şi rezultate tangibile. Vor veşti pozitive despre pace, securitate şi prosperitate. De asemenea, cetăţenii trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja şi consolida simbolurile majore ale Uniunii: moneda euro, piaţa internă, spaţiul Schengen şi libertatea de circulaţie. În acelaşi timp, cetăţenii noştri au nevoie de mai multă coeziune. Iar coeziunea nu este doar ambiţia noilor state membre, care au un nivel mai redus de convergenţă economică, ci este o necesitate pentru membrii mai vechi ai Uniunii”, a subliniat Klaus Iohannis. AGERPRES