Anotimpul în care ne aflăm ne face cadou și intercurențele respiratorii. Apar valuri de virusuri, unele banale, altele răspunzătoare de gripe. Coborârea temperaturii poate însemna teren propice pentru cantonarea acestor entități în arborele nostru respirator, cauzându-ne simptomele deja clasice, de la rinoree până la tuse. Dincolo de temperatură, mai important este contactul cu alte persoane afectate, mai ales în medii închise, cu aer mai cald. Ce ar trebui să știm aici? Cum să prevenim, dacă e posibil, o viroză? Cum să ne tratăm eficient? O vom lua pe rând. O viroză înseamnă infecție dată de un virus, iar cele respiratorii sunt multe, mereu apărând noi tulpini. Gripa poate fi inclusă tot în categoria virozelor, pentru că agentul etiologic este un virus gripal. Virozele nu au bacterii la bază, dar, în anumite condiții, o infecție bacteriană este posibilă peste una virală, pentru că cea virală poate slăbi imunitatea locală sau generală, facilitând suprainfecțiile. Ca să prevenim o viroză, trebuie să ținem cont de protecția corpului în mediul înconjurător, de propria imunitate, de contactul cu celelalte persoane. Schimbările de temperatură cer haine potrivite. Imunitatea se păstrează prin alimentație echilibrată, exercițiu fizic regulat, somn bun, psihic armonios, expunere la soare, hidratare eficientă. Nu o putem îmbunătăți cu suplimente promovate peste tot, pentru că ea reprezintă un cumul de procese complexe care sunt mai degrabă o oglindă a principiilor noastre de viață și a grijei pe care ne-o acordăm. Spălatul pe mâini este deosebit de important. Evitarea statului într-o încăpere închisă, alături de persoane răcite, va conta enorm. Dacă totuși suntem prinși de simptome, o gestionare cu prudență și logică se impune. Orice viroză banală poate da febră, iar febra nu e motiv de antibiotic. Antibioticul are zero efect în viroze, iar daunele sale pot fi teribile, pentru că determină anumite bacterii să se apere, să se adapteze, să devină imune la o substanță care în mod normal le-ar omorî. Într-o viroză, hidratarea, repausul, somnul bun, alimentația cu multe vitamine, combaterea simptomelor supărătoare sunt măsurile principale de luat. Se poate administra paracetamol simplu de 500mg de două-trei ori pe zi, câteva zile. Se poate lua un antitusiv, pastilă sau sirop. Se poate lua, cu prudență, un antiinflamator (persoanele peste 70 de ani, cele cu afecțiuni cardiovasculare ar trebui să evite antiinflamatoarele nonsteroidiene, chiar și banalul ibuprofen). Simptomele sunt oricum limitate în timp. Febra mare, durerile musculare, astenia marcată, expectorațiile semnificative, simptomele care debutează brusc sunt sugestive pentru o gripă, iar aici, mai ales categoriile sensibile (copii mici sau vârstnici) trebuie să se prezinte la medic. Pentru virusurile gripale comune există și vaccin, iar oportunitatea administrării lui se va discuta cu medicul de familie. O stare generală alterată, febra înaltă, un junghi toracic, tusea cu expectorație mucopurulentă, cu evoluție care se agravează, cere prezentare la medic, pentru că poate fi vorba despre un sindrom pneumonic. Abordarea cu antibiotic se va face doar la indicația medicului, care ideal va face și o imagistică simplă toracocordpulmon și va stabili dacă este necesară internarea sau se poate da un tratament la domiciliu. Putem experimenta cu toții intercurențe respiratorii pe care însă le vom gestiona cu prudență, răbdare și educație medicală eficientă. (sursa: www.leapsadesanatate.ro)