24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Alimentarea la sân este cea mai indicată în primele luni de viaţă, aducând beneficii atât mamei cât şi bebeluşului. Oricât s-a încercat prin tehnologia modernă, nu s-a reuşit atingerea perfecţiunii laptelui uman care oferă toate nutrientele şi protecţia necesare copilului în primele luni de viaţă.
Şi mama are avantaje reale alegând alăptarea, şi anume: economice, alăptatul la sân reducând cheltuielile semnificativ; se creează o legătură afectivă mult mai puternică între copil şi mama; ajută mama să revină la „dimensiunile” corporale dinaintea sarcinii, producerea laptelui consumând multe calorii (circa 600 kcal/zi); Alimentaţia la sân oferă mamei protecţie împotriva osteoporozei, a cancerului mamar dar are şi acţiune contraceptivă;Laptele uman, încă de la început se adaptează nevoilor sugarului. Astfel că prima alăptare se va face cu colostru, prima secreţie a glandelor mamare ce apare în primele 2-4 zile post partum. Este un lichid galben, cu o densitate crescută, bogat în minerale şi imunoglobuline, mai ale Ig A. Mai conţine şi leucocite cu până la 90% macrofage care contribuie la apărarea antiinfecţioasa. După 10 zile apare laptele de tranziţie, după care se instalează laptele matur.
Laptele tranziţional, care se secretă în zilele 3-6 după naştere, este similar cu laptele matern matur, dar conţine mai multe proteine. Când începe secreţia laptelui tranziţional, sânii vor deveni mai plini şi mai duri. Producerea laptelui matur începe de obicei în zilele 10-15 după naştere. Acesta conţine 50% lipide (grăsimi), 45% carbohidraţi (zaharuri) şi 5% proteine.Marea majoritate a carbohidraţilor reprezintă zahărul laptelui (lactoză), care favorizează absorbţia calciului la copil. Asigură o protecţie antiinflamatorie şi antialergica deosebită prin IgA secretorie , lactoferina, lizozim, macrofage, anticorpi.
Prin factorii imunologici, modulatori de creştere (FEC, FCN, IGF-1, HMGF I, II, III) şi tipul de flora intestinal pe care-l induce, componentele sale imunohimice şi celulare, ca şi cele biochimice sunt unice şi benefice petru sugar.Medicul trebuie să sfătuiască proaspătă mămica să fie pregătită pentru alăptare încă din prima zi, să respecte o igienă riguroasă înainte şi după alăptare, să o înveţe tehnica de alăptare corectă.Cantitatea de lapte pe zi creşte odată cu vârsta, astfel că în luna 3-4 se ajunge la 180-200 ml de lapte la o masă.
Alăptarea trebuie să se facă la cerere şi nu după orar!
Laptele uman conţine o cantitate suficientă de aminoacizi (cisteina, metionina, taurina) care sunt esenţiali pentru dezvoltarea neuronală. Un studiu din Noua Zeelandă a stabilit că IQ-ul copiilor hrăniţi la sân timp de 8 luni este mai mare în comparaţie cu cei hrăniţi mai puţin timp cu lapte uman sau hrăniţi artificial.
Potrivit World Health Organization (WHO) şi UNICEF, aproape 1.5 milioane de copii mor anual din cauză că nu sunt alăptaţi la sân. Nu peste tot igiena este adecvată, astfel că mulţi copii suferă de infecţii bacteriene sau de malnutriţie, laptele preparat nereuşind să le ofere toate principiile alimentare sau protecţia de care au nevoie.
Copiii alăptaţi la sân au o şansă de 3 ori mai mică să moară în primele luni (Sdr. de moarte subităAstfel că laptele uman este alimentul ideal măcar în primele 4-6 luni de viaţă, perfect adaptată nevoilor de creştere armonioasă a sugarului.
Cum poţi şti dacă bebeluşul primeşte suficient lapte?
În primele sale zile de viaţă, în maternitate, copilul ar trebui să stea în camera ta, dacă nu sunt complicaţii la naştere sau dacă bebeluşul nu are probleme de sănătate. Copilul va dormi mai tot timpul şi nu se va trezi nici măcar când îi este foame. Va trebui să-l trezeşti la fiecare două ore pentru a-l hrăni.
Prima hrană a nou-născutului constă în colostru, un lapte special de culoare gălbuie, bogat în anticorpi, secretat de glandele mamare de la primele ore după naştere. Chiar dacă este o cantitate mică, colostrul este singurul aliment de care are nevoie copilul.
Este normal ca în primele zile bebeluşul să piardă din greutate, dar acest lucru nu se datorează alimentaţiei la sân. Atât timp cât copilul nu pierde mai mult de 7 -10% din greutatea la naştere în primele 5 -7 zile, înseamnă că este hrănit suficient.
Poţi şti dacă bebeluşul primeşte suficient lapte calculând numărul de scutece ude sau murdare. În primele zile, când laptele are volum mic dar este bogat în nutrienţi, nou-născutul murdăreşte unul sau două scutece pe zi. Pe măsură ce volumul de lapte creşte, el va uda 5 -6 scutece pe zi şi va murdări altele 3 sau 4. Dacă te îngrijorează greutatea copilului, nu ezită să consulţi medicul pediatru. De altfel, între 3 şi 5 zile după naşterea bebeluşului, acesta trebuie consultat de pediatru, următoarea vizita efectuându-se în săptămâna a doua sau a treia.
După plecarea din maternitate, copilul va trebui să fie alăptat la fiecare 2 ore şi va trebui să-i schimbi scutecele de mai multe ori pe zi. În prima lună copilul este foarte somnoros şi va trebui să-l trezeşti pentru a-l hrăni. Dacă nu reuşeşti să trezeşti copilul, încearcă să-i umezeşti uşor faţă cu un şerveţel. Dacă bebeluşul adoarme în timpul alăptării, se recomandă presarea manuală a sânului. Pe măsură ce aportul de lapte creşte, scutecele vor trebui schimbate tot mai des. Scaunele sugarului sunt mai moi, de culoare galbenă şi grunjoase (ca şi cum ar conţine seminţe).
Pe ansamblu, poţi să fii liniştită că bebeluşul primeşte suficient lapte, deoarece sânii tăi reglează cantitatea de lapte de care are nevoie sugarul. Dacă acesta necesită lapte în cantitate mai mare sau mai des, glandele mamare vor produce mai mult lapte.
Medicamentele şi alăptarea
Consultă întotdeauna medicul înainte de a lua un medicament, deoarece majoritatea ajung în cantităţi mici în lapte.Medicamentele pentru unele boli cronice precum hipertensiunea arterială, diabet sau astm, au fost deja studiate pe femeile care alăptează şi deci ar trebui să dispui de suficiente informaţii pentru a te ajuta să iei o decizie cu ajutorul medicului.Medicamentele mai recente precum şi cele pentru afecţiuni rare nu pun la dispoziţie la fel de multe informaţii.
Alăptarea şi cafeina
Cercetătorii sunt de părere că mămicile care alăptează pot consuma cafea, dar cu moderaţie. O parte dintre bebeluşi, (în general) până la şase luni, pot fi sensibili la consumul de cofeină. Cafeina intră în sistemul circulator, iar o cantitate mică (cam 1%) ajunge în laptele matern. În primele luni, organismul micuţului nu digeră foarte uşor şi excretă cafeina, iar în unele cazuri poate să o acumuleze în organism.
Consumând o cantitate de cafea (mai mult de două sau trei ceşti pe zi), energia este declanşată şi pot avea diverse reacţii atât pentru mamă cât şi pentru bebeluş. Micuţul poate deveni nervos, irascibil, agitat şi poate avea probleme de somn. Specialiştii sunt de părere că consumul scăzut de cafeină, nu mai mult de 300 mg pe zi, este benefic pentru ambii.Să nu uitaţi că fiecare bebeluş este diferit. Dacă observaţi că bebeluşul este agitat atunci când consumaţi cafea, este recomandat să scădeţi cantitatea şi chiar să o eliminaţi.
Dacă decideţi să renunţi la cafea definitiv, puteţi să apelaţi la alte surse precum ceai, băuturi răcoritoare, energizante, ciocolată sau îngheţată cu cafea. Însă, trebuie să aveţi grijă şi în cazul acestora.
Cât de multă cafeină se găseşte în băuturi?
237 ml de cafea consumată la cină conţine 350 ml cafeină.
Un expresso – 100 mg cafeină.
Un cappucino – 100 mg cafeină.
177 ml cafea instant – 57 mg cafeină.
148 ml cafea decofeinizată – 5 mg cafeină.
355 ml ceai rece – 70 mg cafeină.
200 ml cea instant – 30 mg cafeină.
330 ml cola – între 30-45 mg cafeină.
330 ml cola dietetică – între 38-45 mg cafeină.
142 ml cacao – 4 mg cafeină.
