BOII DE LA BICICLETĂ

Am ajuns pe primul loc. Nu este vorba despre producția industrial și nici măcar despre cantitatea de cărți citite pe cap de locuitor. Suntem poporul care se infectează cel mai mult cu Covid-19 de la o zi la alta. Este bine, este rău?! După cum începem să ne mișcăm se pare că este bine, chiar și numai în sensul că atragem atenția. Se vorbește și despre noi. Suntem luați în seamă, pronunțându-ni-se numele mai des și mai insistent. Nu contează dacă de rău. Totul e să fim auziți în mare înghesuială de zbierete și strigături neaoșe. O astfel de constatare ne face să sperăm că vom rămâne în cărți. Vom fi acolo unde cineva va pune mâna pe cuțit să împartă tortul. Chiar dacă speranța noastră nu este să obținem, dacă nu o felie, atunci, cel puțin un capăt de felie, mult mai sigur suntem cotați la primele firimituri, care ne vor mânji buzele, chiar dacă, nu-i așa, facem parte din rândul celor 27 state membre ale Uniunii Europene, cu drepturi depline. Despre această mărime se mai ține cont (încă) la aranjatul preşedinţilor de țară sau echivalentul acestora, în fotografie. Ne place să fim considerați al șaptelea popor ca mărime din Europa, chiar dacă măsluirea recensământului a ajuns deja o cutumă însușită de toți cei 27 de membri UE, chiar și numai pentru că, această închidere complice de de ochi, ne favorizează pe toți, de la numărul de parlamentari europeni și până la alocarea de fonduri, preferabile a fi nerambursabile. Pentru noi, românii, mai există un factor care ne face să susținem, chiar și pe tăcute, acest grobianism (de a fi mai mulți decât știința ne numără) și anume, acela al orgoliului fără de care nu am mai putea să ne considerăm români. Cum să credem că am ajuns să fim mai puţini decât am fost? Pentru ce a trăit acel coșmar al comunismului, care ne-a educat temeinic în spiritul ”Mai puțini decât suntem, nu putem fi, dar mai mulți,,,câtă frunză, câtă iarbă!
Alexandru Rafila, specialistul care aleargă pe marginea terenului guvernamental încă este cercetat de mâncărimile în palmă, dar și în talpă a mirajului gestionat încă de ministrul Sănătății Nelu Tătaru, explicând cele mai incomode situații răscolite de întrebările urbei, devenite din ce în ce mai îndrăznețe. Astfel, viitorul ministru al Sănătății vrea să răspundă, cu subiect și predicat, unde ne află și unde vom ajunge, dacă vom fi în siguranță și dacă vor ajunge toți popii creștini pentru toate înmormântările, care se află la orizont.
”Înmulţirea cazurilor de coronavirus din ultima vreme a dus România pe primul loc în Europa, în ce priveşte incidenţa cumulată a acestor cazuri, a atenţionat medicul Alexandru Rafila.
„Noi am avut o situație favorabilă, când discutam despre un vârf de 300-400 de cazuri, apoi numărul a scăzut și a început relaxarea. (…) Opinia mea este că nu relaxarea în sine, cât mai degrabă relaxarea cetățenilor în fața acestor măsuri a dus la această creștere din ultima perioadă. Trebuie să spun că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește această incidența cumulată. Am depășit 50 de cazuri la 100.000 de locuitori, ca incidență cumulată, mai exact 53, iar țări care aveau valori mult mai mari decât noi în ultima perioadă, mă refer la Suedia, la Portugalia, Suedia avea 160, cred, au ajuns să aibă valori mai mici decât România.
Este un exemplu foarte bun pe care am putea să-l replicăm, și anume exemplul Italiei. Italia s-a confruntat cu o situație, cu circa 300.000 de cazuri, 30.000 de decese. În momentul de față, acest cumulator, această incidență cumulată este 5, deci discutăm de o valoare de 10 ori mai mică decât valoarea înregistrată în România”, a declarat prof. Alexandru Rafila, reprezentantul OMS în România.
Medicul este de părere că nu relaxarea măsurilor ne-a adus în situaţia de faţă, ci nerespectarea lor este cea care a dus la explozia de cazuri din ultimele săptămâni”.
Litoralul românesc, dar și stațiunile montane de pe Valea Prahovei au ajuns în imediata noastră stare factorul cel mai puternic de infectare cu Covid-19, spulberându-ne tot spiritual de sacrificiu, pe care l-am pus în slujba Domnului, atunci când am operat cu un gest suprem de sacrificiu, oferindu-i slujbașului lui Dumnezeu șansa de a ne batjocorii cu o a doua Înviere în același an.
Distanțarea fizică a fost dată peste cap, masca de protecție a ajuns să fie pictată pe figură, în tip cer spălatul pe mâini ne-a fost anulat de rigorile de negociat ale statului la soare, întinși pe plajă, cu ochii închiși și pe față și pe spate, dacă se poate zi lumină, căci sejurul costă enorm de mult.
Totul s-a transformat într-o bulibășeală specifică nouă, românilor, adepții metodei ”înecatului la mal”, dar și a constatării, ce-am avut și ce-am pierdut, poate boii de la bicicletă!
ADI CRISTI