24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) atenționează asupra scăderii numărului de români testați și diagnosticați cu hepatite în ultimele luni, dar și în ceea ce privești procentul mic al pacienților care au intrat pe tratament comparativ cu alți ani. Conform datelor primite de la CNAS, în programul destinat hepatitei C care poate cuprinde până la 17.500 persoane, în perioada februarie-30 iunie 2020, au fost incluși doar 3.558 de pacienți: 883 în februarie, 1.279 martie, 181 aprilie, 402 mai și 813 iunie. În cazul hepatitei B, studiile clinice, întrerupte pentru o perioadă din cauza accesului dificil în spitale, au fost reluate. ”Cea mai mare problemă a pacienților cu afecțiuni hepatice în acest moment este legată de accesul la tratament și la medicul specialist. Situația devine critică! Avem din ce în ce mai multe plângeri de la bolnavi, în special cei cronici, care nu știu cum să acționeze în lipsa unor informații constante și clare din partea autorităților. Încurajăm pacienții să-și contactez medicul curant (infecționist sau gastroenterolog) și să stabilească cea mai bună soluție pentru a avea acces la tratament în condiții de siguranță, mai ales în cazul investigațiilor ce trebuie realizate în spital. Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitelor facem apel la mobilizarea tuturor celor implicați, pentru ca, împreună, să reușim să scoatem această boală din viețile noastre. România a implementat multe lucruri bune în ultimii ani și este păcat să nu continuăm aceste eforturi,” declară Marinela Debu, președinte APAH-RO. În 2016, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit următoarele obiective de eliminare a hepatitelor până în 2030: 90% reducerea incidenței, 90% persoane diagnosticate dintre cele care au HVC, 80% din populația eligibilă cu HVC tratată, 65% reducerea deceselor provocate de afecțiuni hepatice ale ficatului. România este printre țările care s-au angajat în atingerea acestor deziderate. Din păcate, studiul ”Câștigarea cursei de eliminare a hepatitei C”, realizat de Boston Consulting Group (BCG) și publicat recent, arată că majoritatea țărilor este departe de atingerea tragetului impus de OMS. Din cele 29 de țări analizate, printre care și România, doar 10 ar putea să îndeplinească obiectivul – Australia, Canada, Franța, Germania, Islanda, Italia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie. În cazul țărilor incluse în studiu, mai puțin de 40% dintre persoanele cu HVC au fost testate. Rata de tratament este insuficientă pentru a atinge obiectivul OMS, doar 55% până în 2030 versus 80% cât a fost stabilit. Pentru atingerea targeturilor, cazurile diagnosticate ar trebui să crească cu 7% anual peste valoarea inițială din 2015, în timp ce numărul persoanelor tratate în fiecare an ar trebui să crească cu 25% în următorii 10 ani. Recomandarea specialiștilor BCG este ca țările să adopte o strategie bazată pe două aspecte: grupurile aflate la risc – persoane care îți administrează droguri injectabile, bărbați care fac sex cu bărbați, populație migratoare și populații de aceeași vârsta – și modelul de asistență medicală ce trebuie să includă abordarea one-stop-shop, modelul test-and-treat, o descentralizare a serviciilor la nivelul comunității pentru a atinge grupurile la risc și echipe multidisciplinare (personal medical și non-medical). În cazul României, ne putem lăuda cu planul strategic adoptat anul trecut și cu intenția de a monitoriza fiecare inițiativă desfășurată, dar ne lipsește încă un registru național al pacienților și nu este foarte clar dacă anul 2030 reprezintă termenul limită în procesul de eliminare a hepatitelor. În aceste condiții și ținând cont de situația internațională actuală, APAH-RO propune o serie de măsuri concrete care să vină în sprijinul bolnavilor cu hepatite din România:
- Urgentarea soluțiilor pentru ca pacienții să aibă acces la inițierea terapiei antivirale.
- Pacienții testați pentru COVID-19 să fie testați și pentru hepatită. Astfel vor fi acoperiți și pacienții neasigurați, o problemă la care nu s-au găsit încă soluții.
- Să crească numărul centrelor unde medicii pot iniția tratamentul.
- Să se ofere șansa de a prescrie terapia antivirala și altor specialități (de exemplu medicina internă).
- Medicii de familie să fie încurajați și sprijiniți să facă testare. Markerii virali să fie introduși în evaluarea anuală a fiecărui pacient.
- Să existe o pagină/ un site unde Ministerul Sănătății să anunțe săptămânal spitalele care primesc pacienții cu boli cronice.
În perioada 27 iulie-02 august 2020, APAH-RO va împărți pliante și kit-uri de igienă conținând: pastă de dinți, săpun și dezinfectant pacienților cu afecțiuni hepatice prin intermediul cabinetelor medicilor de familie din București, Brașov, Turda, Giurgiu si Iasi. De asemenea, asociația va desfășura campanii de informare on-line pentru a încuraja testarea și a susține accesul la investigații și tratament. APAH-RO a semnat scrisoarea deschisă inițiată de World Hepatitis Alliance prin care să se facă presiuni asupra guvernelor de a respecta termenul de eliminare stabilit pentru 2030. Asociația îndeamnă pacienții, familile acestora, publicul în general să se alăture acestui demers – https://www.nohep.org/2020whdletter/?utm_source=mailchimo&utm_medium=email&utm_campaign=WHD_letter&utm_content=Su. După Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor a cărei dată oficială este 28 iulie, scrisoarea va fi trimisă fiecărui Ministru al Sănătății din lume. OMS precizează că 256 milioane de persoane trăiesc cu hepatită cronică B și 71 milioane cu hepatită cronică C. Accesul la testare este limitat, doar 9% dintre cei cu hepatita B și 20% dintre cei cu hepatita C fiind conștienți de infectare. Anual, la nivel mondial, hepatita cauzează 1,4 milioane de decese. România se află pe locul doi, după tuberculoză, în privința numărului deceselor cauzate de boli infecțioase. „În Regiunea Europeană OMS, 15 milioane de persoane au hepatita B și aproape tot atât (14 milioane) au hepatita C, iar peste două treimi din cazuri se înregistrează în Europa de Est și Asia Centrală. Îngrijorător este numărul estimat în creștere de decese la nivel global cauzate de hepatite. Principalii factori de risc includ utilizarea de droguri injectabile, infecția HIV, transfuziile de sânge, dar și penitenciarele și infecțiile nosocomiale. Hepatita poate afecta pe oricine, iar majoritatea cazurilor de hepatită sunt asimptomatice. De aceea, recomandarea noastră este să vă informați la medicul dvs. de familie și, dacă faceți parte din categoriile cu grad înalt de risc, să vă testați. Tratamentul este eficient. În ceea ce privește hepatitele A și B, vaccinarea este esențială în eliminarea acestei boli. Datele arată că doza de vaccin împotriva hepatiei B efectuată la naștere este foarte eficientă în reducerea incidenței și prevalenței hepatitei B. OMS recomandă 3 pași-cheie în aborarea hepatitelor: servicii integrate centrate pe pacienți, accesibile tuturor, crearea de parteneriate cu OMS, societatea civilă și sectorul privat, și aplicarea unor acțiuni concrete adaptate contextului național, în conformitate cu planurile naționale,” precizează Dr. Miljana Grbic, șefa Biroului OMS pentru România. (sursa: www.jurmed.ro)
