24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
La Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) a spitalului modular de la Leţcani a fost internat miercuri, 4 noiembrie, primul pacient bolnav de COVID-19. După cum a declarat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi, instituţie în subordinea căreia se află unitatea medicală de la Leţcani, este vorba despre un pacient aflat într-o stare foarte gravă, care necesită tratament de specialitate de urgenţă. „Începând de astăzi (miercuri, 4 noiembrie – n.r.), Secţia ATI de la spitalul modular de la Leţcani este pregătită să-şi primească pacienţii. Deja am dat avizul pentru internarea în această secţie a unui pacient aflat în stare gravă. Din punct de vedere medical, atât Compartimentul de Terapie Intensivă de la Spitalul de Boli Infecţioase, cât şi Secţia ATI de la spitalul modular de la Leţcani funcţionează cu gardă permanentă şi tot ceea ce înseamnă complexitatea unui personal medical dintr-o secţie de Terapie Intensivă”, a precizat Carmen Dorobăţ. În altă ordine de idei, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi a afirmat că un rol important în prevenirea aglomerării secţiilor de boli infecţioase cu pacienţi asimptomatici sau cu forme uşoare de boală o au medicii de familie. „În acest moment vin pentru internare forme medii cu potenţial de agravare şi forme grade de COVID-19. De aceea, aşa cum am mai spus, medicii de familie au o misiune deosebit de importantă, respectiv să urmărească formele asimptomatice şi formele uşoiare de boală, care în momentul de faţă sunt la domiciliu. Cu alte cuvinte, aceşti pacienţi nu numai că trebuie să înţeleagă importanţa izolării şi faptul că reprezintă surse potenţiale de transmitere a virusului, ci şi faptul că ei trebuie urmăriţi din punct de vedere medical, pentru că la apariţia celui mai mic semn de modificare a stării lor de sănătate trebuie anunţat medicul infecţionist. În altă ordine de idei, Camen Dorobăţ a subliniat necesitatea monitorizării de către autorităţi şi specialiştii din sănătate a aşa-ziselor „zone portocalii” de infecări cu virusul SARS-CoV-2. „Este o infecţie cu transmitere pe cale aeriană, care de la nivelul zonei roşii se poate extinde în ceea ce noi numim pată de ulei. De aceea, împreună cu medicii epidemiologi din cadrul Direcţiei de Sănătate, trebuie să realizăm o evaluare a zonelor portocalii cu infecţii şi anume: utilizarea testelor rapide – iar noi avem în procedeu de achiziţie în acest moment astfel de dispozitive – pentru că acestea pot determina antigenul şi, de asemenea, putem merge împreună cu specialiştii în zonele cu risc, unde putem sfătui pacienţii. De asemenea, putem avea o bună comunicare cu cei din jurul lor şi putem efectua aceste teste rapide. În felul acesta, transformarea din portocaliu în roşu a unor zone sau comunităţşi fie nu va mai avea loc, fie aceasta va fi mult încetină, astfel încât ne va da nouă, specialiştilor, posibilitatea să pregătim măsurile de restricţie care urmează”, a arătat managerul Spitalului de Boli Infecţioase. În ceea ce priveşte închiderea sau nu a şcolilor, după scenariul adoptat de unele ţări europene, Carmen Dorobăţ a explicat că nu atât actul didactic în sine este cel care a condus la creşterea numărului de infectări, ci tot ceea ce înseamnă activităţile care însoţesc activitatea unei şcoli sau a unei grădiniţe, precum şi tot ceea ce înseamnă activităţi de socializare conexe, inclusiv transportul cu mijloacele de transport în comun. „Dacă este oportun sau nu să ţinem deschise şcolile, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, pentru asta ar trebui să ţinem seama de organizarea sistemului de învăţământ în statele respective. Fiecare manager la locul unde acesta coordonează activitatea sau fiecare autoritate locală trebuie să flexibilizeze activitateade prevenire a răspândirii infecţiei în funcţie de specific. Acum avem la dispoziţie şi ştim ce mijloace de protecţie ne trebuie. Există mijloace de dezinfecţie de ultimă generaţie, cu aparate deosebit de performante, astfel încât fiecare conducător de unitate trebuie să achiziţioneze, să le folosească, astfel încât să poată să-şi apere proprii salariaţi şi, de asemenea, să-i testeze epidemiologic din cât în când, iar pe de cealaltă parte, şi pe beneficiarii activităţilor care se desfăşoară în unităţile respective. În concluzie, pe lângă partea medicală, autoritatea locală şi fiecare la locul pe care-l coordonează ar trebui să formeze o echipă, astfel încât să protejjeze cât mai mult sănătatea angajaţilor şi a beneficiarilor”, a spus, în încheiere, managerul Spitalului de Boli Infecţioase. (E.M.)
