24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Am trecut de Sfânta Maria ”a morților”, în aceeași tăcere și izolare devenită un bun al întregului popor. Izolarea face deja parte din reflexul celor care își doresc să trăiască sau a celor care se revoltă în numele pasului făcut înainte.
Se știe că această sărbătoare religioasă este mai mult o deșteptare a Ardealului decât a Moldovei. ”Adormirea Maicii Domnului” trece mai mult ascunsă prin țara lui Ștefan cel Mare și Sfânt și cu mai multă gălăgie și parfumuri de stropit fetele în inima Ardealului. Noi, românii, de 15 august sărbătorim în același timp și Ziua Marinei, în versiunea ei militară. O zi în care mai marii statului se adună (sau ar trebui să se adune) pe vasul cel mai important al armatei, pentru a urmări parade forțelor marinei militare. De când Klaus Werner Iohannis a preluat însemnele conducătorului suprem, marina militară a fost nevoită să-l recunoască drept singurul care dă ordine peste ministrul apărării și drept urmare singurul demnitar prin fața căruia trec marinarii.
Anul acest Klaus Werner Iohannis a reușit să uimească din nou. După ochelarii de soare a pilotului american, cu care a defilat pe vreme de depuneri de coroane datorate eroilor marinari, anul acest, la buza pandemiei, președintele nu a ezitat să îmbrace fracul alb și papionul negru, oferindu-ne un neinspirat tablou de alimentație publică, în care chelnerul se detașa din acest peisaj cu tabloul în alb negru.
Avem nevoie de o clipă de răgaz. Avem nevoie de o respirație artificială, atâta timp cât de jur împrejurul realităţii s-a adunat atâta lume. S-a îmbulzit Soarele, dar și zăpușeala. Stăm și privim năuci cum se prelinge transpirația pe gâtul balerinei sau poate este chiar Sfânta Maria cea Mare, prezentă la procesiunea adormirii ei, căci altfel nu s-ar putea gândi scena biblică în care ea nu a gustat niciodată moartea, ci pur și simplu a adormit, ca toți oamenii, curând după aceea fiind ridicată cu trup și suflet la ceruri (exact ca Iisus din Nazaret). Cei care au fost martorii acestui miracol au fost ucenicii lui Iisus și prietenii Sf. Maria. Deci, prezența de mai apoi a lui Klaus Werner Iohannis la eveniment nu mai poate fi credibilă, ea fiind o defilare de complezență și fără puterea credibilă a lucrului mărturisit.
Maica Domnului este şi ocrotitoarea marinarilor. De această zi, considerată hotarul dintre vară şi iarnă, sunt legate multe tradiţii, obiceiuri şi superstiţii care pot fi întâlnite şi astăzi în diverse zone ale ţării. Praznicul sărbătorii se bucură de o mare cinstire în rândul credincioşilor, având rânduită o perioadă de două săptămâni de post, înainte de 15 august, ca perioadă de pregătire duhovnicească pentru acest eveniment sfânt din viaţa Maicii Domnului. Pentru acest moment, credincioşii se pregătesc timp de două săptămâni, prin post şi rugăciune. În calendarul Bisericii Ortodoxe există patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Bunavestire şi aceasta din urmă, considerată a fi de o covârşitoare însemnătate. Biserica Ortodoxă o cinsteşte cum se cuvine pe Maica Domnului, aceasta fiind pomenită la fiecare slujbă prin rugăciuni, cântări religioase, acatiste sau paraclise. Pe Fecioara Maria o au ca şi ocrotitoare copiii care au fost botezaţi cu numele ei sfânt şi tot ea este purtătoarea de grijă a tuturor mănăstirilor din ţara noastră. Conform specialiştilor în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, de Sfânta Maria, se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că ele vor fi bune de leac. „Gospodinele duc, pe 15 august, la biserică fructe pe care le slujesc şi apoi le dau de pomană pentru sufletul rudelor decedate. Tradiţia spune că, dacă de Sfânta Maria înfloresc trandafirii, va fi toamnă lungă, spun etnografii. Se dau de pomană fructe De Sfânta Marie Mare, aşa cum este cunoscută în tradiţia populară această sărbătoare, există numeroase obiceiuri ce sunt păstrate cu sfinţenie din bătrâni. Pe 15 august, femeile merg la biserică pentru a da de pomană fructe şi apoi trec prin cimitir să tămâieze mormintele. Ţăranii care aveau vii mari tocmeau, la jumătatea lui august, pândarii pentru păzit viile. Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Din acest moment se interziceau şi scăldatul în apa râurilor, spurcată de cerb, dar şi dormitul pe prispă. „Praznicul Sfintei Marii deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, sezon care ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile şi iarmaroacele de toamnă, iar perioada dintre cele două Sântămării se considera timpul optim pentru semănăturile de toamnă”, spune părintele Paul Tudorache de la biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Călăraşi. Se adună ultimele plante de leac La sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că astfel vor dobândi virtuţi tămăduitoare. În familiile cu fete de măritat, icoana este „spălată” cu flori de busuioc pentru a aduce noroc în dragoste. De Sfânta Maria se culege năvalnicul, o plantă care trăieşte în păduri, în locuri ascunse cunoscute doar de femeile în vârstă. Planta este dăruită fetelor pentru a avea norocul să întâlnească un băiat gospodar şi iubitor.
În tot acest tablou purificator apare, prin colțul ecranului, un pui de găină, golaș, cu chițcăit de șoricel, care se simte străin peisajului măreț. Nu putea fi altcineva decât Florin Cîțu, recuperat de președintele Klaus Werner Iohannis din furtuna civilă a trezirii poporului român, pus față în față cu duiosul pușcăriaș.
ADI CRISTI
