24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Camera Deputaţilor a respins, miercuri, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul lui Laszlo Borbely, fiind înregistrate 154 de voturi „împotriva” solicitării, 125 „pentru”, alte cinci voturi fiind nule.La vot, care a fost secret cu bile, au fost prezenţi 284 de deputaţi.Dintre aceştia, 125 au votat în favoarea solicitării privind încuviinţarea începerii urmăririi penale, 154 au votat „împotrivă”, iar cinci voturi au fost nule.Comisia juridică a avizat favorabil, acum două săptămâni, cererea procurorului general de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Borbely. Fostul ministru al Mediului Lazlo Borbely a declarat, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, că redeschiderea dosarului său privind începerea urmăririi penale, printr-un simplu denunţ, reprezintă „un abuz clar” din partea unor procurori.”Stimaţi colegi, sunt perfect de acord că justiţia trebuie să-şi facă treaba şi în mod independent, dar după părerea mea acest autodenunţ, în urma căruia nu au fost verificate minimele informaţii constituie, trebuie să o spun, e un abuz clar din partea unor procurori şi e vorba de persoane, de activitatea unei întregi instituţii. În acest caz, pentru a nu apărea peste noapte sute de asemenea denunţuri, cred că trebuie să luăm în considerare ceea ce prevede Constituţia, pentru a nu permite asemenea abuzuri”, a spus Borbely.El a susţinut, în timpul dezbaterilor din Cameră privind cererea de începere a urmăririi sale penale, că o cerinţă importantă pentru redeschiderea unui dosar este apariţia unui element nou, „indicii temeinice”, în acel dosar şi a apreciat că acest lucru nu s-a întâmplat în cazul lui.Borbely a arătat că dosarul său, pentru care se decisese NUP în 2014 a fost redeschis pe baza unui „autodenunţ”.”În cazul meu, cererea de începere a urmăririi penale este bazată pe un simplu denunţ, fără verificarea informaţiilor minimale, fără audierea celor implicaţi. E evident abuzul care s-a făcut”, a adăugat deputatul UDMR.”Nu cer altceva, decât în spiritul libertăţii de conştiinţă a elementelor prezentate, să judecaţi dacă sunt întrunite sau nu elementele constitutive ale redeschiderii acestui dosar care a fost închis prin neînceperea urmăririi penale în ianuarie 2014″, a precizat Laszlo Borbely.El a făcut aceste precizări după ce a mai spus că a studiat imunitatea parlamentară din 28 de ţări ale UE şi că „în 25 de ţări este o imunitate mai puternică pentru parlamentari decât în România”.Borbely a arătat că este „un veteran” al Parlamentului şi că, după 1989, oamenii şi-au câştigat dreptul la libertate, adăugând că sloganul care circula după Revoluţie „Nu vă fie frică!” este valabil şi astăzi.”Nu poţi să construieşti o societate construită pe frică”, a adăugat Borbely, în dicursul susţinut la tribuna plenului Camerei Deputaţilor.Procurorii DNA Oradea au decis, în 5 ianuarie 2015, revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, iar judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat soluţia, astfel că dosarul lui Laszlo Borbely în care este suspectat de trafic de influenţă a fost redeschis.Anchetatorii au suspiciuni că, în 2011, Laszlo Borbely, atunci ministru al Mediului şi Pădurilor, ar fi primit de la Ioan Ciocan, administrator al unei firme, foloase necuvenite în valoare de 80.952 de lei, constând în renovarea şi utilarea unui apartament, pentru a-şi exercita influenţa asupra unor funcţionari din Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), în vederea determinării acestora să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.Borbely mai este suspectat şi că, în 2011, ar fi primit de la administratorul unei alte firme, Anton Petru Molnar, foloase necuvenite în valoare de 112.199 de lei, constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil aparţinând acestuia, pentru a interveni la funcţionari din ANAR să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.De asemenea, tot în 2011, Laszlo Borbely ar fi primit de la administratorul a două societăţi comerciale suma de 50.000 de euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta să obţină lucrări în domeniul gospodăririi apelor şi să încaseze contravaloarea lucrărilor executate.
