Ponta îl acuză pe Băsescu de „şantaj” la adresa Guvernului şi a Parlamentului

PONTA SI BASESCUPremierul Victor Ponta a susţinut, marţi, că preşedintele Traian Băsescu vrea să şantajeze Parlamentul şi Guvernul pentru a nu se mai face Comisia de anchetă în cazul achiziţiei terenului din Călăraşi, acesta fiind motivul pentru care a refuzat să semneze Memorandumul cu FMI.

„Pentru mine lucrurile sunt foarte clare: preşedintele practic vrea să şantajeze Parlamentul şi Guvernul ca să nu mai facem Comisia privind terenurile de la Călăraşi. E un mod extrem de individualist şi egoist de a face politică şi de a-ţi folosi funcţia”, a spus Ponta.El a subliniat că, personal, nu este de acord cu renunţarea la înfiinţarea acestei comisii. „Dacă conducerea Parlamentului va considera că e util să cedeze la acest şantaj, eu unul nu sunt de părere că putem accepta ideea să nu mai facem Comisia cu terenurile domnului Băsescu ca să promulge bugetul. Cred că sunt lucruri total diferite”, a spus Ponta. Premierul a menţionat că, în opinia sa, acest mod de a-ţi folosi funcţia pentru un interes personal este „probabil cel mai urât lucru făcut de domnul Băsescu în funcţia de preşedinte”. Întrebat cum explică faptul că preşedintele Traian Băsescu refuză să semneze Memorandumul cu FMI, însă a semnat scrisoarea de intenţie cu FMI, Ponta a precizat că Băsescu a semnat nu doar scrisoarea, dar a semnat toate celelalte documente până acum. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi.Discutarea în board-ul FMI a scrisorii de intenţie şi a memorandumului de politici economice încheiate cu autorităţile române, programată pentru luna decembrie, va fi amânată întrucât documentele trebuie să conţină şi semnătura preşedintelui ţării.Acordul este în vigoare, însă board-ul FMI nu va mai discuta pe 18 decembrie, aşa cum era programat, scrisoarea de intenţie şi memorandumul cu România, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.Voinea a afirmat o astfel de situaţie poate avea ca efect creşterea costurilor de împrumut ale statului.