24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Nu ştiu dacă este o falsă problemă, problema discriminării. Ea există şi va exista cu sau fără punctul nostru de vedre, atâta timp cât pentru a fi combătută se apelează voit la o discriminare pozitivă, în favoarea persoanei sau a etniei ce are de suferit de pe urma atitudinii majorităţii.
Uniunea Europeană a decis să fie „jandarmul Europei”, să nu mai tolereze comportamentele nefireşti care atacă fibra demnităţii umane, atât la nivelul etniilor minoritare, cât şi la nivelul individului, privat de egalitatea de şanse în comunităţile ale căror membrii sunt şi ei sau ar trebui să fie, cu drepturi egale. Se ştie că acest tip de discriminare a făcut posibil întâmplarea marilor atrocităţi din istoria omenirii, a permis să se nască atitudini greu de explicat, cele prin care ideologia nazistă, de exemplu şi-a construit imaginea „omului superior”, rasa ariană, astfel încât evreii şi ţiganii au fost condamnaţi la moarte doar pentru că erau evrei sau ţigani.
Riscul pe care mi-l asum astăzi, vorbind despre ţigani, nu mai este opus unei posibile intervenţii a unei mişcările de dreapta extremă, ci din partea legii. Prin lege este interzis acest apelativ, în actele publice, în discursurile oficiale, dar şi între persoanele private dacă sensul termenului este unul peiorativ. De fapt, prevederile legale nu se opresc doar la această etnie, ci include toate etniile minoritare, fie că este vorba despre ţigan, jidan sau bozgor pentru a vorbi doar despre minorităţile noastre naţionale, cele mai expuse la invective.
Faptul că mass media s-a concentrat doar asupra rromilor este o greşeală voită, care ar dori să accentueze discriminarea doar în direcţia ţiganilor, astfel încât prevederile legii, care nu face altceva decât să se acomodeze cu cerinţele europene, privind drepturile minorităţilor şi egalitatea de şanse a tuturor cetăţenilor, să fie aruncată în desuetudine. Etnia rromă este una care trebuie să-şi asume un comportament anti-social cu precădere, astfel încât să se auto-includă, de această dată, şi la capitolul obligaţii, responsabilităţi, nu numai la drepturi.
Sunt cunoscute aceste imense derapaje de imagine, de igienă, de moralitate atribuite unor reprezentanţi ai etniei, întâlniţi pe străzile Europei, şi „legitimaţi” ca fiind rromi români sau mult mai simplu doar români. Deficitul de imagine pe care aceştia l-au adus şi încă îl mai aduc României nu poate fi un argument care să justifice un atac grosolan împotriva etniei. Aşa cum făptuitorii sunt persoane fizice, cu nume şi prenume, cu cetăţenie şi naţionalitate, tot aşa este necesară protecţia împotriva unui atac virulent îndreptat împotriva etniei din care aceştia fac parte. Există deja, cel puţin la nivel oficial, o poziţie fermă din partea etniilor minoritare prin care acestea se dezic de toţi cei care fac fapte anti-sociale. Şi evreii şi rromii dar şi maghiarii declară că minoritatea etnică respectivă nu poate să ascundă sau să accepte derapaje de la lege, condamnând primii astfel de fapte care contravin prevederilor legale.
Există, trebuie să recunoaştem, un decalaj major între pretenţiile rromilor de a fi respectaţi şi ceea ce ar trebui ei să facă ei pentru a se încadra în regulile societăţii. Acest binom nu poate fi privit separat. Mai întâi respectul şi mai apoi îndatoririle. Ideal ar fi ca fapta să fie pe măsura răsplăţii. Dar, în realitate, nu aşa funcţionează legile, prin condiţionalul optativ „dacă m-ai respecta, aş respecta legea”. În realitate rromul care încalcă legea este ţigan, iar cel care i se adresează unui rrom cu apelativul ţigan, cu intenţia de a-l jigni, este pasibil de amendă substanţială, ajungând şi până la 7000 de euro. Spune-i unuia ţigan şi rişti să ţi se vândă casa pentru a-ţi plăti amenda.
ADI CRISTI
