Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile cel Mare

În dimineața zilei de 14 ianuarie, copiii merg cu Semănatul sau Sorcova, aruncând cu boabe de grâu, grăunțe de porumb, ovăz și binecuvântează familia. Semințele care cad în ogradă sau locuință simbolizează credința într-un an mai prosper și o roadă bogată.

Potrivit tradiției populare, astăzi nu este bine să arunci gunoiul şi nici să dai cu mătura. În schimb, este bine ca prima persoană care îți trece pragul să fie bărbat. Tot astăzi este bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Același lucru e valabil și dacă îți țiuie urechea stângă. Un alt obicei este că după ce te speli pe față, este bine să te ștergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, pentru ca să fii curat și sănătos în tot anul. De asemenea, dacă dormi toată ziua astăzi, riști să fii leneș tot anul.

Cunoscut sub numele Vasile cel Mare, este unul dintre cei mai importanți părinți ai bisericii ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini. Sfântul Vasile s-a născut în Pont în jurul anului 329. A studiat la Cezarea, la Constantinopol și Atena, remarcându-se încă de tânăr prin profunde cunoştințe în filosofie, astronomie, geometrie și medicină. Sfântul Vasile a murit în prima zi a anului 379 și în curând a fost canonizat. De atunci, Sfântul Vasile este serbat de Biserica ortodoxă în prima zi a anului, pe stil nou sau vechi. De această sărbătoare gospodinele obișnuiesc să pregătească mese copioase, cu mâncăruri din carne de porc, sarmale, vin roșu, prăjituri de casă și învârtită cu nuci, gem sau brânză.

Cărțile bisericești spun că cei care poartă numele Vasile, sunt oameni buni la inimă și deschiși cu sufletul către oameni.

Potrivit datelor statistice, în țara noastră, aproximativ 57 de mii de bărbați poartă prenumele Vasile, iar alţi 18 mii – Vasili. Iar în rândul doamnelor, este popular numele Vasilisa, pe care îl poartă peste patru mii de femei.