ANM: August, cea mai însorită lună de vară; recordul de temeratură – 44,5 grade Celsius

Luna august este cea mai însorită şi, uneori, cea mai caldă lună de vară, deşi faţă de iulie se remarcă un uşor regres termic al valorilor medii lunare în cea mai mare parte a ţării, conform caracterizării climatice a acestei luni, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

De asemenea, luna august este şi cea mai caldă lună în zonele montane, la multe dintre staţiile meteorologice situate, în general, la peste 1.500 de metri, temperatura maximă absolută anuală înregistrându-se în această lună.

„Caracteristicile climatice ale acestei luni se datorează modificărilor importante ce apar în distribuţia centrilor barici de pe continentul european. Astfel, dorsala Anticiclonului Azoric înaintează până deasupra Europei de Est, menţinând o stabilitate mai mare a maselor de aer în zona ţării noastre, la aceasta contribuind şi desele invazii ale aerului tropical, fie dinspre nordul Africii, fie dinspre sud-vestul Asiei. Totuşi, faţă de iulie se remarcă un uşor regres termic al valorilor medii lunare în cea mai mare parte a ţării, exceptând zona înaltă a Carpaţilor, unde august este, în general, cea mai călduroasă lună a anului”, se arată în prognoza ANM.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că temperatura medie multianuală a lunii august depăşeşte 22 de grade Celsius în Câmpia Română, dar şi în estul Dobrogei, cu precădere pe litoral şi în Delta Dunării, precum şi pe areale restrânse din sudul Banatului. Valori între 20 şi 22 de grade Celsius se înregistrează în Câmpia de Vest, Câmpia Jijiei, sudul Moldovei şi zonele deluroase din Oltenia şi Muntenia şi pe areale extinse din Dobrogea. Valori între 18 şi 20 de grade Celsius sunt caracteristice pentru centrul, vestul şi nord-estul Moldovei, Dealurile de Vest, cea mai mare parte a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, Dealurile Subcarpatice şi unele depresiuni
intramontane. În sud-estul Transilvaniei, în zonele montane joase, în cele submontane şi în majoritatea depresiunilor intramontane, aceste valori sunt cuprinse între 16 şi 18 grade Celsius. În cea mai mare parte a zonei montane, temperatura medie multianuală a lunii august înregistrează
valori cuprinse între 10 şi 16 grade, iar la altitudini de peste 2.500 de metri se înregistrează valori sub 10 grade Celsius.

Potrivit specialiştilor ANM, frecvenţa mare a temperaturilor maxime de peste 40 de grade Celsius în această lună este dată de prezenţa aerului tropical. Astfel, la 62 de staţii meteorologice, temperatura maximă absolută a lunii este cuprinsă în intervalul 40 – 43,5 de grade Celsius.

Luna august 2012 a fost una extrem de caldă, la 82 de staţii meteorologice depăşindu-se maxima absolută a lunii. 11 dintre aceste recorduri, înregistrate în 2012, au fost depăşite în intervalul 4 – 6 august 2017, când, la un număr de 25 de staţii meteorologice s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din toată perioada de funcţionare a respectivelor staţii.

În topul anilor cu cele mai calde luni august din intervalul 1961-2021 se află: 1992, 2010, 2012, 2015, 2017, 2018, 2019 etc.

Temperatura maximă absolută a lunii august este de 44,5 grade Celsius şi s-a înregistrat în localitatea Ion Sion din judeţul Brăila, în data de 10 august 1951. În aceeaşi zi, în alte două localităţi din Bărăgan (Amara şi I.C. Frimu), s-a înregistrat temperatura maximă de 44 de grade Celsius, apropiată de cea absolută pe ţară.

Datele ANM arată că temperatura maximă absolută la Bucureşti s-a produs în data de 7 august 2012 şi este de 41,5 grade Celsius, fiind înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În aceeaşi zi, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, temperatura maximă a fost de 40,1 grade, fiind maxima absolută a lunii august pentru această staţie. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în data de 20 august 1945 şi a avut valoarea de 41,1 de grade Celsius.

„Luna august este cea mai caldă lună în zonele montane, la multe dintre staţiile meteorologice situate, în general, la peste 1.500 de metri, temperatura maximă absolută anuală înregistrându-se în această lună. Câteva exemple sunt: 25,9 grade Celsius la Vlădeasa 1.800 (6 august 2017); 24,7 grade Celsius la Iezer (5 august 2017); 23,1 grade Celsius la Vf. Ţarcu (24 august 2007) etc.”, arată ANM.

Temperatura minimă absolută a acestei luni este de -7 grade Celsius la Vf. Omu şi s-a înregistrat în zilele de 27 august 1936 şi 20 august 1949. Temperaturi minime absolute negative, în luna august, s-au mai înregistrat la staţii meteorologice din zona montană, dar şi la Miercurea Ciuc, minima absolută înregistrată la această staţie fiind -1,9 grade Celsius, în data de 27 august 1980.

De asemenea, temperatura minimă absolută la Bucureşti este de 5,2 grade, înregistrată în 30 august 1981, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. Tot în acelaşi an, dar pe 29 august, s-a înregistrat şi minima absolută la Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi, respectiv 6,6 şi 5,5 grade Celsius.

În topul anilor cu cele mai reci luni august din intervalul 1961-2021 se află 1965, 1968, 1976, 1978, 1984, 1987 etc.

În anul 1981 s-au consemnat cele mai multe temperaturi minime absolute la staţiile meteorologice din România şi anume la 66 de staţii, mai ales în perioada 29 – 31 august, majoritatea acestora fiind sub 7 grade Celsius. Şi în anul 1980 s-au înregistrat temperaturi minime absolute la 34 de staţii meteorologice, în zilele de 25, 26 şi 27 august, toate valorile fiind sub 7,5 grade Celsius.

Potrivit ANM, din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţea se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961- 2021) din luna august se înscriu între 30 şi 50 mm, în Câmpia Română, Dobrogea, sudul Moldovei şi în extremitatea vestică a ţării, iar între 50 şi 75 mm în celelalte zone de deal şi podiş. În zonele montane joase, valorile lunare de precipitaţii se încadrează în intervalul 75-100 mm. Cantităţi de peste 100 mm se înregistrează în zona înaltă a arcului Carpatic. Cantităţi sub 30 mm caracterizează zone restrânse din Dobrogea, cu precădere, Delta Dunării.

„Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 449,7 mm, la Stâna de Vale, în anul 2002. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii la Bucureşti este de 182,9 mm, înregistrată în anul 1949, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. Tot în acelaşi an s-a înregistrat şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, 136,6 mm. La staţia meteo Bucureşti-Băneasa, cantitatea maximă absolută de precipitaţii din luna august s-a înregistrat în anul 2005 şi a fost de 146,1 mm”, se arată în raportul ANM.

Cele mai multe valori privind cantitatea maximă absolută a lunii august s-au înregistrat în anul 2005, la 42 staţii meteorologice. Alte exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972, 1979, 2006, etc.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 219,2 mm şi a fost acumulată la Sulina, în data de 30 august 1924.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 85,1 mm şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 25 august 1977. Tot în 25 august 1977 s-a înregistrat şi maxima absolută la Bucureşti-Afumaţi, 72,6 mm. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, maxima absolută este de 83,6 mm, înregistrată în 17 august 1900.

Potrivit ANM, tot în anul 2005 s-au înregistrat cele mai multe valori ale cantităţii maxime absolute de precipitaţii căzute în 24 de ore.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni august din intervalul 1961-2021 se află: 1968, 1972, 1997, 2005, 2006, 2007 etc. Printre anii cu cele mai secetoase luni august se enumeră: 1962, 1992, 2000, 2003, 2008 etc. AGERPRES