24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Ministerul Sănătății își propune să elimine rujeola și rubeola din România în următorul deceniu, în principal prin creșterea imunizării cu vaccin combinat rujeolă-oreion-rujeolă (ROR).
În acest scop, ministerul a elaborat un plan de acțiune “pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital”, care urmează să fie aprobat prin ordin al ministrului Sănătății și care ține cont de ultimele recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Proiectul de ordin cuprinde și o instrucțiune privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare, elaborată de experții din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Scopul acestui document este ca echipa de profesioniști din asistența medicală primară să asigure implementarea Planului Național de Vaccinare (PNV), cu atingerea acoperirii vaccinale optime de peste 95%.
Planul de acțiune are ca obiective eliminarea rujeolei endemice și a rubeolei endemice și prevenirea infecției rubeolice congenitale (IRC) și a sindromului rubeolic congenital (SRC), astfel încât să se mențină o incidență de sub 1 caz de SRC la 100.000 de născuți vii.
Infecția rubeolică congenitală poate duce la avort, nașteri premature, decese in utero sau nașterea unui copil normal sau a unui copil cu una sau mai multe manifestări ale SRC.
Pentru realizarea acestor obiective, strategiile cheie ale OMS au fost revizuite pentru a lua în considerație ținta de eliminare a rubeolei la nivel european.
Astfel, prima strategie pentru eliminarea rujeolei și rubeolei endemice este atingerea și susținerea unei înalte acoperiri vaccinale (de cel puțin 95%) cu două doze de vaccin rujeolic și cel puțin o doză de vaccin rubeolic prin serviciile de imunizare de rutină de înaltă calitate.
O a doua măsură este oferirea unei a doua oportunități pentru imunizarea antirujeolică prin activități suplimentare de imunizare la populațiile susceptibile la rujeolă.
De asemenea, experții recomandă oferirea oportunităților de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenților și femeilor la vârsta fertilă.
O altă strategie este întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecărui caz și confirmarea de laborator a cazurilor suspecte.
Experții mai recomandă și asigurarea informațiilor de înaltă calitate și valide atât pentru personalul sanitar, cât și pentru public, referitoare la beneficiile și riscurile asociate cu imunizarea antirujeolică și antirubeolică.
OMS recomandă ca fiecare țară membră să-și adapteze sistemele de supraveghere a rujeolei și rubeolei în funcție de specificul epidemiologic existent. În România, supravegherea rujeolei și a rubeolei se face conform “Metodologiei de supraveghere a rujeolei și rubeolei”, utilizând definițiile de caz ale Uniunii Europene.
EPIDEMII PE FONDUL SCĂDERII RATEI DE IMUNIZARE
În România, acoperirile la vaccinarea cu ROR, atât la prima, cât și la a doua doză, au început să scadă continuu începând din 2009, ajungând sub nivelul de 95%, care asigură controlul bolii.
“Consecințele acestui fenomen s-au concretizat în apariția și evoluția unor epidemii, care s-au succedat la intervale scurte de timp, în perioada 2010 – 2020”, se arată în planul de acțiune.
O primă epidemie de rujeolă a început în august 2010 și a evoluat până în 2013, fiind confirmate 13.586 de cazuri de infecție și 4 decese.
Cea mai afectată a fost grupa de vârstă sub 1 an (incidență de 760,9 la 100.000 de locuitori), urmată de grupa de vârstă 1-4 ani (333,2 la 100.000 locuitori) și 5-9 ani (115 la 100.000 locuitori). Boala a apărut la copii nevaccinați (peste 70% din cazuri).
Cea mai importantă măsură de intervenție a constat în organizarea unor campanii suplimentare de vaccinare cu ROR în zonele afectate (copii cu vârste între 7 luni – 7 ani fără antecedente vaccinale antirujeolice). Prin aceste campanii au fost vaccinați aproximativ 4.500 de copii.
În perioada septembrie 2011- decembrie 2012, în România a evoluat concomitent cu epidemia de rujeolă și o epidemie de rubeolă, care a totalizat 24.627 de cazuri, dar niciun deces.
O a doua epidemie de rujeolă a evoluat în perioada 2016 – 2019, fiind raportate peste 20.000 de cazuri și 64 de decese.
Cea mai afectată grupă de vârstă (incidență de peste 900/100.000) a fost cea sub 1 an (neeligibili la vaccinarea cu ROR). La această grupă de vârsta s-a înregistrat și ponderea cea mai mare a deceselor (51,1%).
Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4).
(sursa:www.360medical.ro)
