Licitaţia de Cărţi Importante include o selecţie de piese ce provin din colecţia criticului literar Şerban Cioculescu.
Una dintre cele mai valoroase apariţii este Biblia de la Bucureşti, prima traducere în limba română a textelor biblice. Cartea rară a fost tipărită în anul 1688, sub patronajul domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu, care au finanţat în totalitate tipărirea lucrării ce a jucat un rol crucial în răspândirea cunoaşterii religioase în Ţara Românească şi a limbii române în ortodoxia românească, potrivit Artmark. Cartea rară, care a fost tipărită pentru marele vornic Gavrilă Drugănescu, are un preţ de pornire de 10.000 de euro. Volumul cuprinde 938 de pagini şi a fost tradus din limba greacă de Radu şi Şerban Greceanu, iar corectura a fost asigurată de stolnicul Constantin Cantacuzino.
Cartea este completă, având toate filele originale, precum şi coperţile originale, relegate printr-o restaurare a cotorului. Un alt exemplar al acestei Biblii, care a aparţinut Papei Benedict al XIV (1740 – 1758), se află la Biblioteca Universităţii din Bologna. Istoricul Alexandru D. Xenopol definea Biblia de la Bucureşti drept „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români”, iar George Călinescu afirma că tipărirea acesteia reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani.
Din biblioteca personală a celebrului critic literar Şerban Cioculescu provine şi Cartea românească de învăţătură, zisă şi Cazania lui Varlaam. Prima carte scrisă în limba română, cunoscută în doar câteva exemplare, a fost tipărită în 1643 la tipografia domnească de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi în timpul domnitorului Vasile Lupu. În cadrul licitaţiei Artmark, ediţia princeps a volumului, cu preţul de pornire de 3.500 de euro, este însoţită şi de Cazania lui Varlaam în Transilvania, exegeză a lui Florian Dudaş, unul dintre cei mai valoroşi specialişti care au studiat fenomenul cărţii româneşti vechi. „Cazania lui Varlaam reprezintă un tezaur literar şi spiritual pentru cultura românească, jucând un rol esenţial în dezvoltarea limbii române şi afirmarea identităţii poporului român”, notează Artmark.
Licitaţia cuprinde şi o selecţie specială de cărţi istorice. Apariţii rare sunt Letopiseţele Ţării Moldovei de Mihail Kogălniceanu, editate la Iaşi în 1852. Două dintre cele trei volume de colecţie poartă semnătura olografă a autorului. Cartea are preţul de pornire de 600 de euro.
Din aceeaşi perioadă provine şi scrisoarea trimisă de mitropolitul Andrei Şaguna către parohul Alesiu Nedeciu în 1865 şi care are preţul de pornire de 300 de euro. Ea păstrează ştampilele poştale, precum şi timbrul sec al Mitropoliei ortodoxe de la Sibiu.
Din colecţia lui Cioculescu scoasă la licitaţie provine şi faimoasa reprezentare a lui Mihai Viteazul într-o gravură realizată de Egidius Sadeler cel Tânăr la Praga în 1601. Piesa extrem de rară are preţul de pornire de 1.500 de euro şi a fost achiziţionată de criticul literar din colecţia Dimitrie A. Sturdza. Realizatorul primei uniri a Ţărilor Române este reprezentat şi de pictorul şi graficianul Mihail Lapaty, unul dintre fondatorii picturii româneşti moderne, în litografia „Mihai Viteazul”. Piesa realizată la Paris în 1850 are preţul de pornire de 100 de euro.
De figura domnitorului Mihai Viteazul se leagă şi circulara „Despre bătălia lui Sigmund Bathory cu Mihai Vayda din Valahia şi George Basta”. Piesa are preţul de pornire de 1.500 de euro şi cuprinde patru file. Pe prima filă se află o gravură ce înfăţişează o scenă militară, iar pe verso poate fi admirat un portret în gravură al lui Mihai Viteazul. Informaţiile cuprinse în interior se referă la bătălia de la Guruslău şi la asasinarea şase zile mai târziu a lui Mihai Viteazul de către generalul imperial George Basta, la ordinul împăratului Rudolf al II-lea.
Artmark menţionează că, până în prezent, nu există informaţii exacte referitoare la existenţa unor astfel de exemplare în colecţii publice sau particulare, cu excepţia unui singur exemplar dintr-o altfel de tipăritură aflat la Muzeul Naţional de Istorie a României.
O altă importantă piesă din cadrul licitaţiei este cartea scrisă şi semnată olograf de Regina Maria – „Ţara mea”, care are preţul de pornire de 100 de euro. Lucrarea este scrisă de Regina Maria în timpul Primului Război Mondial. Exemplarul cuprinde atât dedicaţia olografă şi semnătura Reginei către scriitoarea Margareta Miller-Verghy, cât şi ex-librisul olograf al acesteia din urmă aflat pe pagina de titlu.
În licitaţie se regăseşte şi manuscrisul „Acţiunea politică şi militară din epoca războiului Independenţei”, scris de Ion I.C. Brătianu. Piesa de colecţie, cu preţul de pornire de 50 de euro, a fost redactată olograf de omul politic la 6 mai 1927, cu jumătate de an înainte de a muri.
Lucrările din Licitaţia de Cărţi Importante sunt expuse la Palatul Cesianu-Racoviţă din Str. C.A. Rosetti, nr. 5 şi pot fi admirate de luni până duminică în intervalul orar 10,00 – 20,00. AGERPRES