Primăria Municipiului Iași a organizat joi, 29 iunie, în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Iași și Rabinul Josef Wasserman din Israel, președintele Fundației pentru Promovarea și Dezvoltarea Iudaismului în România, principalul eveniment din seria celor de comemorare a Pogromului de la Iași din 1941.
Marcarea acestui moment special din istoria orașului nostru a început dimineață cu cea de-a noua ediție a „Marșului Vieții”. În Cimitirul Evreiesc, după intonarea imnurilor de stat ale Statului Israel și României, aprinderea de lumânări și momentele religioase săvârșite de rabinul Hanoh Wasserman și rabinul Josef Harel, au fost depuse coroane din partea Președinției, Guvernului (Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și Secretariatului de Stat pentru Culte), președintelui Statului Israel, Armatei Statului Israel și Ambasadei Israelului (de către Excelența Sa ambasadorul Reuven Azar), Federației Comunităților Evreiești (reprezentată de Emanuel Nadler) și Comunității Evreilor din Iași, Fundației pentru Promovarea și Dezvoltarea Iudaismului în România, Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, a unui grup de elevi și studenți ieșeni, Consiliului Județean Iași și Primăriei Municipiului Iași.
Municipalitatea a marcat și o premieră a celor nouă ediții ale „Marșului Vieții” prin acordarea de Diplome de Onoare cu Medalia in Memoriam „Iancu Țucărman”, (supraviețuitor al Pogromului și Cetățean de Onoare al orașului nostru, care a inspirat în organizarea primelor ediții ale „Marșului Vieții” și care, din păcate, s-a stins în 2021), către trei supraviețuitori ai tragediei din urmă cu 82 de ani: Maria Țucărman, Rasela Koka Palmon (supraviețuitoare a Pogromului, prezentă la evenimentul de astăzi) și Klaruza Bruryamendelovi Valder (post mortem).
„Istoria reprezintă tribunalul omenirii, dezvăluindu-ne ce a fost bine, dar și ce a fost rău de-a lungul veacurilor. Istoria este și o lungă cronică a trecutului, pe care o răsfoim uneori cu mândrie, alteori cu revoltă.
Nu toate faptele evocate în cărțile de istorie sunt fapte de glorie, dar toate aceste întâmplări, bune sau mai puțin bune, trebuie să se transforme în lecții de viață din care să învățăm mereu câte ceva, noi și cei care urmează după noi. Important este să transmitem aceste lecții din generație în generație.
La 82 de ani de la acele evenimente tragice, cred că am regăsit, de multă vreme, înțelepciunea, puterea, dar și dorința de a reface punțile care au fost distruse atunci. Iașul a redevenit un oraș european, civilizat, multicultural.
Astăzi, relația ieșenilor și a autorităților locale cu comunitatea evreiască din oraș, dar și cu cetățenii evrei de origine română (și nu numai) din Israel este una excelentă și un exemplu de recuperare a unui trecut al cooperării și bunei înțelegeri. Nu există o altă comunitate care să fi avut un rol atât de însemnat în propășirea acestei urbe și sunt convins că redescoperirea sentimentului de prietenie dintre noi este abia la început.
Iașul își cheamă, măcar din când în când, toți fiii și fiicele acasă, pentru a redescoperi valoarea unui nou început – mai bun, mai frumos, mai autentic!
Speranța mea este că viitorul aparține oamenilor buni!”, a transmis primarul Mihai Chirica.