În Vanuatu, Macron denunţă ”noile imperialisme” din Oceania

Emmanuel Macron a denunţat joi, în Vanuatu, „noile imperialisme” din Oceania, în timpul primei vizite a unui preşedinte francez într-o ţară independentă din Pacific, care intră în conflict cu cele ale miniştrilor americani, într-o ilustrare perfectă a eforturilor tot mai mari de contracarare a influenţei chineze, relatează AFP.

Într-un discurs ţinut la Port Vila, cu vedere la ocean, el a detaliat „strategia indo-pacifică” dezvăluită în urmă cu cinci ani, în jurul a două axe, apărarea şi lupta împotriva încălzirii globale şi „o busolă: suveranitatea popoarelor şi independenţa statelor”.

Emmanuel Macron a sosit miercuri seara din teritoriul francez de peste mări Noua Caledonie şi îşi va continua turneul joi seara şi vineri în Papua Noua Guinee. Generalul de Gaulle a făcut o călătorie în Vanuatu în 1966, pe vremea când acesta era încă un condominiu franco-britanic numit Noile Hebride.

Există „o logică a prezenţei mele”, a explicat şeful statului, dând asigurări că „recunoaşte” „trecutul colonial” al Franţei în Vanuatu, „o istorie de acaparare a bogăţiei şi de exploatare a populaţiilor”, „un trecut de suferinţă şi alienare”, precum şi de „trafic de fiinţe umane”.

Dar, cu simţul acestei istorii şi al prezenţei franceze în Pacific, în special prin Noua Caledonie şi Polinezia, el a încercat să demonstreze cum Franţa ar putea fi această alternativă, această „putere de echilibru” ale cărei merite le laudă adesea. Este vorba de o regiune în care ambiţiile Chinei devin din ce în ce mai cuceritoare şi pe care Statele Unite încearcă să le contracareze.

Întâmplător, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, se află şi el în Papua Noua Guinee, unde urma să se intersecteze, fără să aibă o discuţie, cu preşedintele Macron. Iar acesta din urmă a anunţat deschiderea unei ambasade a Franţei în Samoa, în timp ce secretarul de stat american Antony Blinken se afla în Tonga pentru a inaugura noua ambasadă a SUA şi pentru a avertiza împotriva unei investiţii „prădătoare” din partea Beijingului.

„Ingerinţele se înmulţesc” în Oceania, a declarat Macron la Port Vila.

El a denunţat „noi imperialisme care apar şi o logică a puterii care ameninţă suveranitatea”, precum şi „multe împrumuturi cu condiţii leonine” care „literalmente sugrumă” ţările cele mai fragile.

Preşedintele francez nu a menţionat China.

El fusese mai direct cu o zi înainte în Noua Caledonie, unde îi avertizase pe separatişti împotriva posibilei dorinţe „de a alege mâine să aibă o bază chineză” pe acest teritoriu. „Mult noroc, asta nu se numeşte independenţă!”, i-a tachinat el.

Preşedintele separatist al Congresului Noii Caledonii, Roch Wamytan, anunţat în delegaţia prezidenţială în Vanuatu, în cele din urmă nu a făcut călătoria, dar Emmanuel Macron a fost însoţit de alţi lideri din Noua Caledonie şi Polinezia Franceză.

Singura ţară europeană care se învecinează cu Asia-Pacific, cu 1,6 milioane de cetăţeni în regiune, răspândită pe şapte teritorii de peste mări şi o zonă economică exclusivă de 9 milioane de kilometri pătraţi, Franţa are ambiţii mari în ceea ce numeşte regiunea „Indo-Pacifică”.

Iar preşedintele francez s-a concentrat asupra mediului din Vanuatu, „singura ţară francofonă independentă” din regiune, aşa cum a amintit premierul său, Ishmael Kalsakau.

În martie, el a cerut liderilor mondiali, la ONU, să „reacţioneze rapid” împotriva schimbărilor climatice pentru a evita „Apocalipsa”.

El a reuşit să obţină adoptarea unei rezoluţii de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin care se solicita avizul Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la obligaţiile climatice ale statelor. O iniţiativă susţinută de Paris într-un text comun publicat joi pentru „acţiuni imediate împotriva schimbărilor climatice”, numită „Chemarea Ifirei”, de la numele unei insule din Vanuatu.

Emmanuel Macron şi-a apărat propria iniţiativă, „Pactul de la Paris pentru oameni şi lume”, lansat în iunie, de revizuire a sistemului financiar global, astfel încât să poată lupta atât împotriva încălzirii globale, cât şi a sărăciei.

Dovadă a acestei „reangajări” a Franţei în Pacific, el a subliniat că Agenţia Franceză pentru Dezvoltare va aloca pe parcursul a cinci ani 200 de milioane de euro acestei regiuni, jumătate sub formă de granturi şi cealaltă sub formă de împrumuturi, „de cinci ori mai mult” decât în ultimii cinci ani. AGERPRES