Mistificat mă simt când văd în mine

Partea de suflet dezmembrată

Așa cum  ochiul lăcrimează

Cântecul ars și mintea beată

Mă scol și mă ridic, mă duc

În spațiul cosmosului  treaz

În spate vreau ca să îmi urc

Calul ce mi se pare breaz

 

Sunt viu sau mort aș fi, te cred

Că inima se-ntoarce piept

Ca în mormânt cum stau biped

Să fiu și să rămân cel drept.

Se vede-n zare orizontul

Cu ceață-mpresurat, ascuns

Și scade în lumină ciotul

Pe care stă cel ce-a fost uns.