Breaking News

Xeroza cutanata 

Xeroza cutanata constituie termenul medical utilizat pentru a face referire la pielea foarte uscata, in timp ce xeroderma constituie o forma moderata a acestei afectiuni care se manifesta prin piele cu tendinta de uscare. Xeroza este mai frecvent intalnita pe durata sezonului rece si poate evolua sporadic fiind datorata expunerii la soare si vant, temperaturilor scazute si dusurile prelungite cu apa fierbinte. Persistenta pielii uscate pentru perioade indelungate de timp poate afecta bariera de aparare naturala de la acest nivel prin aparitia de fisuri tegumentare cu risc de infectie bacteriana sau fungica.

Xeroza cutanata se localizeaza mai frecvent la nivelul membrelor superioare si inferioare, insa in formele cu evolutie severa, manifestarile cutanate se pot extinde si la nivelul altor zone ale corpului.

Mecanismul patologic implicat in aparitia pielii uscate este reprezentat de catre deficitul filmului hidrolipidic al pielii care implica diminuarea cantitatii de lipide regasita la nivelul stratului cornos tegumentar. De regula, filmul hidrolipidic este afectat de expunerea la factori de mediu nefavorabili, spalatul frecvent cu apa fierbinte si/sau produse de igiena agresive cu pielea, utilizarea de solutii antiseptice (dezinfectante pe baza de alcool) si inaintarea in varsta care favorizeaza imbatranirea fiziologica a pielii prin modificarile hormonale care afecteaza compozitia si calitatea sebumului.

Principalele patologii medicale care pot asocia de-a lungul evolutiei manifestari clinice specifice xerozei cutanate includ:

  • Dermatita atopica, psoriazis
  • Hipotiroidismul
  • Insuficienta renala cronica
  • Malnutritia protein calorica
  • Diabetul zaharat
  • Sindromul Sjogren
  • HIV-ul.

Administrarea anumitor tratamente care includ retinoizi sistemici, diuretice, inhibitori ai factorului de crestere celulara, chimioterapia sau radioterapia adresata pacientilor oncologici, constituie alte cauze care pot genera xeroza cutanata.

Factori de risc

Principalii factori de risc care predispun la aparitia xerozei cutanate sunt reprezentati de expunerea la temperaturi ambientale extreme cu umiditate scazuta sau aer conditionat, efectuarea de dusuri frecvente prelungite cu apa fierbinte, utilizarea de deodorante si produse cosmetice agresive si fumatul.

Desfasurarea unor activitati profesionale in curatatorii de textile, saloane de frumusete, bucatarie, housekeeping, unitati medicale, care implica mentinerea prelungita si frecventa a pielii in contact cu apa predispun la aparitia xerozei cutanate la nivelul mainilor.

Administrarea anumitor tratamente medicamentoase si asocierea unor patologii dermatologice care includ dermatita atopica, ihtioza, dermatita periorala, psoriazis sau acneea seboreica predispun la uscarea pielii si aparitia xerozei cutanate.

Xeroza cutanata la copii

Xeroza cutanata este frecvent intalnita la populatia pediatrica si prezinta acceasi etiologie ca la adult, fiind determinata in mod curent de expunerea la conditii ambientale necorespunzatoare.

Majoritatea nou-nascutilor prezinta piele uscata, in special cei care sunt nascuti dupa 40 de saptamani de gestatie, insa manifestarile clinice ale xerozei in aceste situatii se remit spontan fara a fi necesara administrarea de tratament specific. In cazuri rare, xeroza cutanata a copilului poate fi cauzata de diabet zaharat I sau II sau afectiuni ale glandei tiroide.

Manifestarile clinice ale xerozei cutanate la copil sunt prezente mai ales la nivelul fetei, membrelor superioare (regiunea coatelor) si al celor inferioare (regiunea genunchilor) si sunt insotite inconstant de prurit (mancarimi ale pielii in zonele afectate).

Simptome xeroza cutanata

Principalele manifestari clinice ale xerozei cutanate includ:

  • Pielea uscata cu aspect mat
  • Pielea aspra/rugoasa cu tendinta de descuamare si lipsita de elasticitate
  • Inflamatie si fisuri care se pot infecta bacterian sau fungic.
  • Pruritul care insoteste in mod frecvent xeroza cutanata poate fi asociat sau nu cu eritem si creste riscul de aparitie al infectiilor tegumentare datorita leziunilor de grataj care perturba bariera naturala de aparare a pielii, prin crearea solutiilor de continuitate la acest nivel.

Pruritul (mancarimea pielii) poate fi insotit uneori de edem si constituie primul indicator al eczemei sau dermatitei care se poate manifesta pe fondul unei xeroze cutanate.

Cand este necesar un consult la medicul dermatolog?

Agravarea simptomatologiei clinice prin aparitia fisurilor la nivelul pielii, inflamatiei, eritemului si secretiilor care formeaza cruste insotite de disconfort dureros local sau sindrom febril, necesita prezentarea la dermatolog pentru instituirea de tratament specific sau schimbarea schemei terapeutice initiale.

In anumite situatii, medicul dermatolog poate recomanda efectuarea unei biopsii tegumentare in vederea excluderii altor patologii ale pielii cu evolutie similara din punct de vedere clinic de tipul ihtiozei sau psoriazisul.

 

Tratament xeroza cutanata

Tratamentul xerozei cutanate este simptomatic si de regula include aplicarea de lotiuni si creme hidratante pe baza de uree si acid lactic pentru refacerea barierei naturale de aparare a pileii.

Xeroza cutanata cu evolutie severa care evolueaza cu eritem si prurit intens poate fi ameliorata cu ajutorul steroizilor topici, insa acest tratament trebuie aplicat cu prudenta in conformitate cu recomandarile medicului dermatolog, pentru a preveni aparitia efectelor secundare asociate utilizarii prelungite de corticosteroizi.

Principalele metode de prevenire a aparitiei pielii uscate includ:

  • Folosirea produselor de igiena corporala blande cu pielea
  • Limitarea timpului alocat dusurilor sau bailor la mai putin de 10-15 minute
  • Evitarea bailor cu apa fierbinte.
  • Uscarea pielii poate fi prevenita prin aplicarea imediat dupa dus pe pielea umeda, de creme si lotiuni hidratante de corp.
  • Evitarea frictionarii energice a pielii cu prosoape aspre si a contactului acesteia cu haine de lana sau lenjerii de pat apretate.

Anumite substante chimice regasite in produsele de ingrijire a corpului pot favoriza uscarea pielii, astfel incat medicul dermatolog poate recomanda evitarea cosmeticelor care contin lauret sulfat de sodiu SLES, lauril sulfat de sodiu SLS, alfa hidroxi acid, alcool, triclosan sau parfum adaugat si inlocuirea lor cu produse de curatare neparfumate care contin glicerina si propylena.

Exfolierea blanda a pielii urmata de hidratare corespunzatoare previne aspectul solzos al tegumentului si stimuleaza regenerarea pielii insa nu trebuie efectuata zilnic, deorece poate determina sau exacerba uscarea pielii daca este practicata frecvent.

Adoptarea unei alimentatii sanatoase si variate cu includerea fructelor si legumelor proaspete, semintelor si carnii de peste bogate in acizi grasi omega 3 contribuie la mentinerea sanatatii pielii alaturi de consumul adecvat de apa in conformitate cu necesitatile zilnice si gradul de efort fizic depus. Consumul regulat de fructe si legume cu un continut crescut de apa (pepene, castraveti, dovlecei) completeaza necesarul hidric al organismului, in special in sezonul cald.

Suplimentele alimentare pe baza de vitamina C, D si E, zinc si cupru stimuleaza sistemul imunitar al corpului si protejeaza pielea de actiunea factorilor externi.

In sezonul rece se recomanda achizitionarea de umidificatoare de interior pentru a preveni uscarea aerului prin utilizarea aerului conditionat sau aerotermelor pentru incalzirea locuintelor care favorizeaza uscarea pielii, iar in timpul verii este utila folosirea ventilatoarelor cu apa, pentru a asigura un nivel optim de umiditate in spatiile de locuit, pe terasa, in gradina sau balcon.

Sursa: www.medicover.ro