Depresia si tulburarile afective

Potrivit Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale (DSM-5), tulburarile afective (din care face parte si depresia) au ca element predominant o perturbare de dispozitie, in sensul de stare de spirit, stare sufleteasca. In parte, si din cauza acestei caracteristici, termenul de depresie a inceput sa fie din ce in ce mai utilizat pentru a descrie starile de tristete sau in alte moduri mai imprecise. Uzura termenului a contribuit printre altele, si la estomparea granitelor dintre o tristete normala ca raspuns la un eveniment din viata si tulburarea depresiva majora, o afectiune psihinica cu urmari serioase asupra sanatatii. In acest context, au aparut tot mai des expresii ca depresia de sarbatori, depresia indusa de Facebook, depresia indusa de retelele sociale etc.

Din punct de vedere clinic, depresia majora reprezinta o tulburare de sanatate mintala caracterizata printr-o tristete intensa care persista si afecteaza negativ activitatile de zi cu zi. Depresia este insotita si de alte manifestari, de la caz la caz pot aparea:

• Pierderea interesului pentru activitatile care candva erau considerate ca fiind unele placute, satisfacatoare
• Schimbari semnificative ale apetitului (lipsa poftei de mancare ori din contra, mancat excesiv)
• Insomnie sau prea mult somn
• Aparitia sentimentului de inutilitate
• Oboseala
• Apatie
• Dificultati de concentrare
• Scaderea libidoului
• Furie
• Izolare
• Ganduri suicidare.

Impactul retelelor sociale asupra sanatatii mintale

Parte din efectele folosirii excesive a social media prezinta puncte comune cu aparitia si/ sau manifestarea depresiei:

• Imaginile perfect editate, vietile prezentate ca fiind o continua fericire creeaza falsa perceptie ca „viata este roz”, iar daca a noastra nu intruneste aceste standarde este pentru ca suntem incapabili, inutili.
• Ideea ca viata altora este mai buna decat cea proprie alimenteaza sentimentele de inadecvare, acele emotii negative care ne fac sa simtim ca nu suntem suficient de buni, ca nu ne putem ridica la nivelul asteptarilor, indiferent ca sunt propriile asteptari sau ale persoanelor din jur, ca noi nu meritam, nu suntem in stare.
• La randul lor, sentimentele de inadecvare ne scad stima de sine, ne erodeaza increderea in fortele noastre.
• Comparandu-ne constant cu aceste reprezentari idealizate, putem ajunge sa ne simtim exclusi, sa credem ca suntem singuri, chiar si in situatiile in care ne sunt alaturi oameni dragi
• Presiunea de a mentine o anumita imagine sau de a obtine validare (via aprecieri si comentarii) creste stresul si anxietatea.
• Desi retelele sociale au fost concepute pentru a conecta oamenii, utilizarea excesiva poate duce la o reducere a interactiunilor fata in fata, ceea ce poate intensifica sentimentele de singuratate si izolare. Unii experti in sanatate mintala sustin ca interactiunea/ conectarea online cu prietenii si colegii este mai putin implinitoare din punct de vedere emotional. Cercetarile indica faptul ca adolescentii care petrec mult timp pe social media se simt mai izolati. Totodata, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca exista si reversul medaliei – tinerii care se simt izolati tind sa stea mai mult pe retelele de socializare pentru a umple golul lasat de singuratate.
• Excesul de informatii specific retelelor, mai ales cele care genereaza emotii negative, alimenteaza si el starea de stres, de anxietate, afectand astfel echilibrul emotional.
• In plus, utilizarea compulsiva a platformelor sociale poate cauza o forma de dependenta care interfereaza cu activitatile zilnice, in special cele ce vizeaza relatiile interumane atat de necesare starii de bine.

Platformele de socializare ii fac nefericiti pe copii si adolescenti?

Ii fac retelele sociale mai nefericiti pe copiii din ziua de azi? Dovezile arata ca exista o legatura intre retelele sociale si depresie, insa nu raspund afirmativ la intrebarea: TikTok poate provoca depresie? In mai multe studii, adolescentii si tinerii adulti care petrec mai mult timp pe retele au prezentat o rata a depresiei raportate substantial mai mare comparativ cu cei care au petrecut mai putin timp online astfel (de la 13% la 66%).

Cu toate ca studiile nu stabilesc o cauzalitate intre folosirea retelelor sociale si aparitia depresiei, ci semnaleaza o corelatie intre cele doua, aceasta ar trebui sa ne atraga atentia asupra modului in care copiii si tineri folosesc retelele, dar si cum ii poate afecta pe termen mediu si lung.

Adolescenta este etapa din viata puternic marcata de dorinta de autocunoastere si nevoia de reglare emotionala. Intre cautarea propriei identitati si presiunea de a se conforma grupului/ societatii/ realitatii observate de ei pe retelele sociale, adolescentii pot fi mai vulnerabili, lasand ca petrecerea timpului pe social media sa le creasca anxietatea si stresul pe fondul:

• Comparatiei continue cu ceilalti
• Pierderii legaturilor sociale autentice
• Idealizarii vietilor altora
• Fricii de a nu rata ceva FOMO (Fear Of Missing Out)
• Nevoii de validare/ conformare sociala
• Somnului insuficient din cauza timpului alocat retelelor.

Impactul social media depinde in mare masura de modul in care sunt utilizate aceste platforme. Daca un adolescent isi foloseste timpul pe social media pentru a invata lucruri care il intereseaza, pentru a crea continut creativ sau pentru a ramane in contact cu prieteni din alte orase/ tari, efectele pot fi mai putin negative, comparativ cu situatia in care petrece ore in sir deruland pasiv sau comparandu-si rezultatele cu reusitele altora.

Retelele de socializare au conturat noi moduri in care comunicam si interactionam unii cu altii. In momentul de fata, nu este clar daca aceste schimbari pot afecta aspecte caracteristice comportamentului uman si pot cauza tulburari de ordin psihic. Mai multe studii au aratat o asociere intre folosirea prelungita a retelelor si semnele si simptomele specifice depresiei.
Unii autori au scos la iveala faptul ca anumite activitati pe care le facem pe retelele de socializare sunt asociate cu o stima de sine scazuta, in special la copii si adolescenti.

De o alta parte, exista si studii care au prezentat rezultate diametral opuse celor enumerate anterior, aratand ca din contra, retelele sociale pot avea un efect pozitiv asupra stimei de sine.
In concluzie, relatia dintre retelele de socializare si afectiunile psihice, precum depresia, ramane controversata, iar cercetatorii se confrunta inca cu numeroase provocari.

www.medicover.ro