Patapievici lansează volumul „Partea nevăzută decide totul”, joi, la Librăria Humanitas Cişmigiu

invit-hrp-4iun2015Scriitorul Horia-Roman Patapievici va lansa cel mai nou volum al său, „Partea nevăzută decide totul”, joi, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX. La eveniment va participa şi scriitorul Gabriel Liiceanu.”Tot sensul vieţii noastre poate fi gândit ca o aducere la vizibilitate, prin felul nostru de a vedea, a părţii de nevăzut din lume şi din fiecare. Fiecare dintre eseurile cuprinse în acest volum pune în lumină sau celebrează o formă de nevăzut. Nu este nevăzutul suprasensibil ori extrasenzorial. Nu e nimic mistic în nevăzutul de care vorbesc şi nimic mistagogic în felul în care îl invoc. Nevăzutul nu e o opţiune. Nevăzutul este aici, lângă noi, în noi, ca un dat inconturnabil al lumii şi al naturii noastre. Suntem în el predaţi lui cu totul, aşa cum suntem predaţi apei, când ne scufundăm, ori aerului, când ne regăsim respiraţia. Singularitatea condiţiei noastre constă în faptul că partea nevăzută, în viaţa noastră, decide totul, în situaţia în care singurele dovezi ale nevăzutului de care depindem stau în văzutul după care fugim, ori de care fugim, ori pe care îl pierdem”, spune Horia-Roman Patapievici.Volumul „Partea nevăzută decide totul” a fost prezentat şi la ediţia din acest an a târgului de carte Bookfest.Horia-Roman Patapievici, născut pe 18 martie 1957, în Bucureşti, a debutat în presă în 1992, la revista Contrapunct. Printre cărţile publicate se numără „Cerul văzut prin lentilă” (Nemira, 1995, Polirom, 2002), „Zbor în bătaia săgeţii” (Humanitas, 1995), „Politice” (Humanitas, 1996), „Omul recent. O critică a modernităţii din perspectiva întrebării «Ce se pierde atunci când ceva se câştigă?» ( Humanitas, 2001), „Discernământul modernităţii. 7 conferinţe despre situaţia de fapt” (Humanitas, 2004), „Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante” (Humanitas, 2004), „Despre idei şi blocaje. O modestă propunere de a regândi cultura română pornind de la ce îi lipseşte, fără a renunţa la ceea ce, în aparenţă, îi prisoseşte” (Humanitas, 2007)