24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, își dorește un consens politic pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații, astfel încât România să poată avea resurse bugetare disponibile pentru următorii șase ani, dacă nu se vor putea atrage investiții pentru acest sector din planul Juncker sau de la organismele financiare internaționale.
„Cred că în orice domeniu, nu numai în agricultură, este nevoie de stabilitate pentru a reuși să implementăm cel puțin o strategie pe termen scurt. Din păcate, în ultimii 11 ani, România a avut 10 miniștri ai agriculturii, dar partea pozitivă este că mandatul meu se întinde deja pe trei ani și mi-a permis să ajung la anumite rezultate. Este nevoie ca strategia pe care o discutam azi (miercuri — n. r.) să fie asumată de mai multe forțe politice. Din păcate, nu am ajuns la un consens politic din cauza ciclurilor electorale și nu reușim să avem maturitatea să discutăm nici în acest an care sunt prioritățile pe termen lung în anumite sectoare. M-aș bucura ca în perioada următoare să existe consens pe câteva teme principale. Dincolo de cadastru, unde există deja un program care se implementează și care poate fi îmbunătățit, cea mai importantă temă este dezvoltarea infrastructurii principale de irigații”, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-o întâlnire cu presa organizată de Banca Mondială. Acesta a precizat că provocarea României este legată de ceea ce se va întâmpla dincolo de cadrul financiar 2014 — 2020 și de modul în care se vor putea susține investiții în domeniile prioritare. „Banca Mondială și-a propus să discutăm despre prioritățile României dincolo de cadrul financiar 2014 — 2020, iar provocarea este legată de ceea ce se va întâmpla după sau suplimentar, pentru că avem nevoie de un consens pentru dezvoltarea infrastructurii principale de irigații. M-aș bucura să ajungem la un consens politic, dacă nu vom reuși să avem un ajutor din planul Juncker sau un sprijin de la Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții, ca să avem o alocare bugetară pentru următorii 6 ani, astfel încât să reabilităm concomitent cu infrastructura secundară și infrastructura principală de irigații. Trebuie să fie o prioritate pentru țară”, a spus Constantin. Pe de altă parte, fostul comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală Dacian Cioloș consideră că în România începe implementarea PAC reformată, la care a lucrat în ultimii 5 ani și la care, pentru prima dată, țara noastră a participat „cap-coadă” în toate cele trei instituții europene. „Avem o Politică Agricolă Comună (PAC) care integrează bine și preocupările României, dar am spus-o de mai multe ori: PAC nu impune statelor membre cum să își folosească resursele, ci dă anumite orientări și fixează anumite obiective. PAC este un element esențial, necesar, dar nu suficient, pentru a avea o punere în valoare a potențialului agricol. Strategia din domeniul agricol vine să adauge partea de viziune națională cu ceea ce vrem să facem cu agricultura. Acum este un moment esențial pentru România, pentru că începe și implementarea PNDR și a noilor măsuri privind utilizarea fondurilor pe care PAC, în ciuda discuțiilor privind bugetul și a reducerilor aplicate acestuia, România rămâne cu o alocare bugetară consistentă, în creștere în anii următori. Rămâne de văzut cum va fi folosită această alocare”, a explicat Cioloș. Fostul comisar a menționat că, în opinia sa, România ar trebui în perioada următoare să pună accent pe durabilitate și modernizare în agricultură. „Aș pune accentul pe două cuvinte cheie: durabilitate și modernizare. Cum facem să dezvoltăm performanța durabilă a agriculturii atât din punct de vedere economic, ecologic și social și cum facem ca această dezvoltare durabilă să poată fi făcută prin modernizarea agriculturii sau dezvoltarea inteligentă”, a adăugat fostul comisar european. În ceea ce privește consensul politic pe anumite sectoare prioritare, Cioloș a adăugat că în România ar trebui să se depășească ideea că agricultura și mediul rural reprezintă doar o masă electorală. „Vorbesc ca fost ministru și ca fost comisar. Cred că dacă depășim ideea că agricultura și mediul rural sunt mai mult decât o masă electorală și recunoaștem că sunt o resursă economică, atunci putem să ne oprim în mod pragmatic la câteva teme pe care le auzim frecvent în discursul politicienilor de stânga, de dreapta sau de centru. Să ne focalizăm în jurul acelor câteva cuvinte și dacă este mult spus să vorbim de o strategie, cred însă că se pot pune la punct niște abordări, cel puțin o întelegere, iar modul cum soluționează fiecare parte politică problema respectivă este altceva. Temele rămân însă în continuare și cred că se pot face, mai ales că există un element de continuitate, respectiv PAC, care îți dă un cadru și pe care poți apoi să construiești partea specifică”, a adăugat fostul comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală.
