Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) vrea să aloce anual, timp de şapte ani, 145 milioane euro pentru modernizarea sistemului principal de irigaţii, infrastructura secundară putând beneficia de fonduri europene în valoare de peste 430 de milioane de euro, potrivit instituţiei. Fondurile europene, aferente perioadei de programare 2014 – 2020, vor fi alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.”Sprijinul va fi acordat investiţiilor pentru înfiinţarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de irigaţii ai căror beneficiari vor fi fermierii constituiţi în organizaţii şi federaţii de organizaţii de îmbunătăţiri funciare (OIF şi FOIF). Investiţiile vizează amenajările interioare de irigaţii aparţinând OIF şi FOIF şi vor fi alocate fonduri europene în valoare de peste 430 mil. Euro. Pentru submăsura 4.3 – a) irigaţii, a fost lansată prima sesiune de primiri de proiecte, fondurile disponibile fiind de 218 milioane Euro. De asemenea, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii MADR are în vedere identificarea unei variante prin care să se aloce anual suma de 145 mil. Euro, pe parcursul unei perioade de 7 ani”, a comunicat ministerul, răspunzând unor întrebări MEDIAFAX.Reprezentanţii ministerului nu au furnizat informaţii cu privire la efectele secetei în agricultură, menţionând că nu au fost încă centralizate datele din teritoriu la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă, organizat la nivelul instituţiei.Seceta a afectat în special culturile de primăvară, efectele fiind resimţite cel mai pregnant în judeţele Galaţi, Botoşani, Vaslui, Iaşi, Argeş, Bacău, Neamţ, Suceava, Vrancea, Bihor, Sălaj, Constanţa, Teleorman şi Olt.
Întrebaţi ce măsuri va lua Ministerul Agriculturii în sprijinul fermierilor, oficialii instituţiei au răspuns că sunt luate în calcul reducerea impozitelor datorate pe baza normei de venit proporţional cu pierderile suferite, pentru persoane fizice, individual sau într-o formă de asociere, în cazul înregistrării de pierderi de peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole, conform Codului Fiscal, operaţionalizarea fondurilor mutuale care să preia riscurile de secetă şi să despăgubească membrii utilizând surse financiare comunitare, posibilitatea acordării unei scheme de ajutor de minimis pentru fermele mici şi informarea UE privind acordarea unor ajutoare de stat în cazul fermierilor mari.Premierul Victor Ponta a cerut, miercuri, începerea evaluării pagubelor din agricultură produse de seceta din acest an, pentru a se acorda ajutor celor care au înregistrat pierderi.Ponta i-a cerut ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, după ce a avut o discuţie cu acesta, dar şi cu reprezentaţi ai fermierilor, să înceapă evaluarea pagubelor produse de secetă, pentru a se adresa Comisiei Europene şi a-i despăgubi pe agricultori.”Sigur că anul acesta agricultura nu va mai fi aşa de bine cum a fost în anii trecuţi, nu pe toate tipurile de culturi, dar sunt probleme, aşa încât o să vă rog cu reprezentanţii asociaţilor să începeţi deja evaluarea pierderilor, să ne adresăm Comisiei Europene şi să-i ajutăm pe cei care anul acesta au avut de pierdut, pentru că sunt aceiaşi care, anul trecut, acum doi ani, acum trei ani, având agricultură în creştere, ne-au ajutat”, a declarat Victor Ponta, la începutul şedinţei de Guvern.După o întâlnire cu reprezentanţi ai agricultorilor, Constantin a afirmat luni că autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene, el susţinând că nu există o evaluare exactă a efectelor secetei în agricultură.Constantin a spus că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară, iar culturile însămânţate în toamna anului 2014, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei.El a arătat că, în ceea ce îi priveşte pe fermierii mari, având în vedere că valoarea despăgubirilor ar trebui să fie mai mare, trebuie notificată Comisia Europeană.”Estimăm că răspunsul Comisiei Europene – pentru a acorda aceste scheme de la bugetul de stat – va veni în câteva luni de zile, iar imediat după aceea vom acorda aceste despăgubiri, dar cel mai probabil la începutul anului 2016. Lucrăm la documentele pregătitoare, astfel încât să notificăm şi să solicităm şi Comisiei Europene un ajutor, în speranţa că vom primi. Dacă nu vom primi, există deja un angajament al Guvernului pe cele două scheme la care am făcut referire”, a spus Constantin.La rândul lor, reprezentanţii agricultorilor ale căror culturi au fost grav afectate de secetă în ultimele luni s-au declarat nemulţumiţi de durata evaluării pagubelor de către autorităţi, dar şi de ineficienţa cheltuielilor cu sistemul de irigaţii.”E adevărat că domnul ministru (al Agriculturii, Daniel Constantin, n.r.) deţine o statistică a producţiei totale a României, numai că noi, agenţii economici, privim lucrurile astea prin recuperarea cheltuielii. Or, an de an, cheluielile cresc. Iar anul acesta procentul de recuperare este mult mai mic decât anul trecut. Şi atunci când noi vă dăm câte o ştire ne raportăm la situaţia financiară. Legat de irigaţii, nu aş vrea să ne întoarcem în urmă, dar pe timpul răposatului problema irigaţiilor era o problemă de CSAT. Nu poţi să stai indiferent în ceea ce priveşte alimentaţia poporului. În ultimii 25 de ani majoritatea guvernelor s-au străduit să distrugă acele sisteme de irigaţii, iar acum se fac eforturi foarte mari dând o cifră care să ne satisfacă în a pune pe picioare acel sistem de irigaţii, care ajunge la câteva zeci de miliarde, lucru care este imposibil pentru România”, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), după întâlnirea cu ministrul de resort, Daniel Constantin.Preşedintele LAPAR declara pentru MEDIAFAX, la începutul lunii august, că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an, a cauzat producătorilor pierderi de peste două miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, şi va duce la majorarea preţurilor produselor româneşti, în perioada următoare.Sistemul de irigaţii din România este distrus în proporţie de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.Potrivit ministrului Agriculturii, refacerea infrastructurii de irigaţii necesită investiţii totale de peste 1,4 miliarde euro.