Monedele economiilor emergente din Europa Centrală şi de Est, printre care şi leul, au rezistat cel mai bine turbulenţelor generate în piaţa financiară de decizia Chinei de săptămâna trecută de a deprecia yuanul, potrivit analiştilor firmei britanice de consultanţă Capital Economics.Impactul deciziei Chinei de a-şi deprecia moneda este resimţită în continuare pe aproape toate pieţele emergente. Banca centrală din Kazahstan a renunţat joi la politica de tranzacţionare a monedei naţionale, tenge, într-o bandă de variaţie, iar cursul acesteia a scăzut rapid cu peste 20% în raport cu dolarul.Decizia Kazahstanului vine la scurt timp după ce Vietnamul a extins intervalul în care permite cotarea monedei naţionale, dong, faţă de dolar.Devalorizarea yuanului, care a alimentat din nou temerile privind situaţia economiei Chinei, a avut o influenţă majoră şi la deprecierea monedelor principalilor producători de materii prime, printre care Rusia şi Malaysia. „Deprecierea yuanului a stârnit termeri (nefondate în opinia noastră) privind declanăarea unui război valutar, ceea ajută la explicarea deprecierii recentelor scăderi ale monedelor ţărilor cu legături comerciale puternice cu China, mai exact a dolarului taiwanez. Pe de altă parte, monedele din Europa Centrală s-au apreciat în raport cu dolarul american de la decizia de depreciere a yuanului”, se arată în raportul Capital Economics.Din cele 25 de valute din ţările emergente analizate de Capital Economics, doar cele cinci monede din Europa Centrală şi de Est s-au întărit în raport cu dolarul faţă de cotaţiile de la 10 august. Astfel, cel mai puternic s-a întărit în acest interval zlotul polonez, cu aproape 2%, urmat de coroana cehească, leva bulgărească, forintul ungar şi leu.Raportul urmăreşte evoluţia a 25 de monede din Europa Emergentă, Asia Emergentă, America Latină, precum şi din Orientul Mijlociu şi Africa.Banca Naţională a României a anunţat, joi un curs 3,9746 lei pentru dolar, moneda naţională înregistrând o apreciere de 1,4% faţă de cotaţia anunţată la 10 august.Banca centrală a Chinei a redus la începutul săptămânii trecute referinţa yuanului cu 1,9%, provocând cea mai puternică depreciere a monedei pe parcursul unei şedinţe din ianuarie 1994. Instituţia permite o fluctuaţie a cursului de +/-2% faţă de cotaţia de referinţă, pe piaţa valutară.De la devalorizarea şoc a yuanului de săptămâna trecută, un indice format din 20 de monede ale unor state în dezvoltare a înregistrat cel mai lung declin din anul 2000.