24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Președintele Klaus Iohannis a transmis duminică un mesaj cu prilejul Zilei comemorării victimelor fascismului și comunismului, în care subliniază că acțiunile și inițiativele radicale, utopice și extremiste trebuie prevenite, inclusiv cele de pe scena politică. „Ziua comemorării victimelor fascismului și comunismului reprezintă un prilej de amintire și compasiune, dar și o ocazie de a privi cu încredere către un viitor în care disprețul față de viața și libertatea persoanei nu va mai rămâne vreodată nepedepsit. Totodată, acest moment ne obligă la condamnarea categorică și neechivocă a Pactului Ribbentrop-Molotov și mai ales a consecințelor sale nefaste pentru trecutul țării noastre”, afirmă Iohannis, în mesaj, potrivit Administrației Prezidențiale. El cheamă la amintirea, „cu pioșenie, a victimelor regimurilor totalitare, instalate pe o mare parte din continentul nostru în secolul trecut”. „Ieșită de sub zodia totalitarismelor, România și-a asumat, odată cu aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, valorile democratice și, în numele acestor valori și a identității noastre, avem obligația de a condamna și respinge ceea ce este greșit și nedemn în trecutul nostru recent. Astfel, aducerea-aminte nu este doar o simplă declarație simbolică, ci convingerea că această cale ne va apropia și mai mult unii de alții și ne va face să reflectăm la rosturile memoriei, la menirea încrederii în instituții și la importanța drepturilor civile pentru o națiune”, arată șeful statului. Klaus Iohannis punctează că semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 reprezintă un „moment tragic pentru națiunea română și o bornă cinică în istoria secolului XX”. „Disprețul față de lege și față de valoarea sacră a ființei umane a făcut posibilă existența unor regimuri criminale care au secerat viețile a sute de mii de oameni nevinovați. Victimele politicilor de exterminare inițiate și coordonate de regimurile național-legionar, antonescian și comunist nu trebuie negate, uitate sau minimalizate, ci trebuie onorate și amintite. Prin măsurile și acțiunile curajoase și concrete pe care le-a luat în ultimul deceniu cu privire la condamnarea fermă a acestor regimuri, România a dovedit că s-a desprins definitiv de un capitol sumbru al istoriei sale”, spune el. Potrivit președintelui Iohannis, „garantarea unui viitor democratic al națiunii române depinde însă și de felul în care demonstrăm zi de zi că știm să apărăm libertatea, drepturile omului și valorile europene”. „În continuare, trebuie să fim vigilenți și să prevenim acțiunile și inițiativele radicale, utopice și extremiste, inclusiv de pe scena politică, care reprezintă atacuri la statul de drept și la democrație”, conchide șeful statului. Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și ale nazismului se marchează anual la 23 august, pentru a păstra vie amintirea victimelor deportărilor și exterminărilor în masă, precum și pentru întărirea bazelor democrației și consolidarea păcii și stabilității în Europa. În 2008, Parlamentul European a declarat ca această zi să fie amintită drept Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și ale nazismului, două regimuri care au măcinat continentul în secolul trecut. Rezoluția PE amintește că în timpul acestora au avut loc genocide, s-au încălcat drepturile și libertățile omului, au fost săvârșite crime de război și crime împotriva umanității pe care le condamnă și își exprimă respectul pentru victimele acestor crime, precum și regretul că accesul la documentele de arhivă din această perioadă este încă limitat. Membrii Parlamentului European au subliniat cu acest prilej că o înțelegere comună a trecutului este necesară pentru construirea viitorului comun. Marcarea zilei de 23 august ca zi internațională în amintirea victimelor totalitarismului a fost susținută și de Declarația de la Vilnius, din 2009, a Adunării Parlamentare a OSCE.
