24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
Seara Valorilor în Iași, Capitala spirituală a țării (și una dintre candidatele la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021), s-a dovedit a fi una dintre cele mai bogate recolte anuale a valorilor ieșene. Să facem puțină ordine în semantică și axiologie. ”Valoarea ieșeană” nu ar trebui înțeleasă ca fiind o valoare locală, ci doar o valoare care a fost produsă în Iași, de către oameni ai Iașului sau pur și simplu de oameni care și-au legat destinul de destinul acestui spațiu unic în cultura și civilizația europeană sau chiar a lumii.
Ne place să ne comparăm de fiecare dată cu expresia de ”nivel mondial”, dar nu pentru bănuita infatuare, ci pur și simplu pentru o mai corectă raportare.
Iașul nu are cum ”să piardă” în momentul în care este pus în situația de a sărbători, într-o seară a valorilor, un nou an de producție. De peste 20 de ani Primăria Municipiului Iași acordă premii celor mai proeminente figuri ale actualităților culturale, economice, sportive, educative ale Iașului, oferind și șansa de a-și spori galeria cetățenilor de onoare cu acele nume și destine care au adus orașului străluciri creatoare, ce pot intra oricând în legendă. O astfel de mitologie face bine orașului, face bine celor care vin să citească paginile de aur ale Iașului, orașul marilor destine, orașul marilor iubiri, orașul marilor revoluții.
De aici a început totul în România. De aici, se poate spune că, limba română a fost predată ca moștenire de aur tuturor cetățenilor acestei țări, care ar trebui descoperiți nu doar ”între hotarele țării”, ci pe întreaga rostire a limbii române, indiferent unde s-ar întâmpla aceasta, în Siberia, în California, în Australia sau Groenlanda, pentru a lua ca puncte de reper malurile îndepărtate ale limbii române,
Iașul, cu sau fără voia unora, este centrul de greutate al acestei limbi care, chiar dacă nu este ”de circulație mondială”, ea reprezintă o atracție irezistibilă, prin valorile pe care le produce, întru binele umanității.
Isteria ce a cuprins România, în momentul în care s-a dat liber, la depunerea candidaturilor pentru Capitala Europeană a Culturii, tuturor doritorilor, este specifică temperamentului popoarelor latine, gata oricând ”să ridice mănușa”, gata oricând să accepte o provocare, indiferent de natura acesteia. Mai mult, ingredientul specific spațiului mioritic, în extensia sa pe matricea desenată între cele șapte coline, acela al limitelor extreme, a transformat întrecerea într-o gravă și (firească pentru noi), bulibășeală, în care se întâlnesc tot felul de candidate, cu reale pretenții pentru o capitală europeană a culturi, dar și orașe doar ambițioase, pentru a mă limita astăzi la eleganță și delicatețe.
Seara Valorilor, de la Teatrul Național ieșean, el însuși o instituție fundamentală pentru teatrul românesc, ne-a demonstrat că noi ne deosebim totuși de ceilalți producători de valori naționale și europene, tocmai prin firescul de care dăm dovadă în momentul în care suntem apreciați de comunitate. Mihaela Arsenescu Werner, Alexandru Călinescu, Solomon Marcus au îmbogățit zestrea de cetățeni de onoare ai Iașului. Doar aceste trei nume deja ilustre din trei domenii diferite ale culturii, dar complementare, dramaturgie, (o viață de om închinată scenei de teatru), literaturii (profesor universitar și în același timp unul dintre cei mai autorizați critici ai literaturii române contemporane), matematicii și poeziei matematicii (un fenomen de vitalitate și de profunzimi, cândva nebănuite), fac din Iași, pe drept cuvânt, epicentrul culturii europene, fără nici un fel de exagerare.
Nu de puține ori, în decursul istoriei noastre milenare, Iașul a salvat România de la blocajele datorate, în special, ”lipsei de idei”, și de acțiune. Astfel, a fost brevetată prima răscoală țărănească, reținută de istorie sub denumirea ”Răscoala tătărășenilor”, pentru ca mai apoi să breveteze și prima mișcare revoluționară, de la 1848. Au urmat: 1859, 1918, ani în care românii și-au articulat țara după dimensiunea limbii materne. În 1989, la 14 decembrie, tot ieșenii au fost aceia care au dat semnalul începerii revoluției ”de eliberare de sub jugul comunist”, pentru a mă folosi de aceeași sintagmă cu care comuniștii ”ne-au eliberat” de ”sub jugul fascist”. Dacă atunci am făcut doar ”schimb de juguri”, de îngrădiri, dând jugul fascist pe jugul comunist, de această dată lanțurile au fost rupte, oferind poporului valorile libertății.
Într-un astfel de moment de libertate, ieșenii și-au premiat valorile, valorizând cu tușe puternice, cine suntem, cei din matca celor șapte coline, ce vrem și unde vom ajunge în orizontul anului 2021.
