FMI încurajează Guvernul să implementeze guvernarea corporativă „în manieră acoperitoare” şi să impulsioneze mediul privat să se implice în întreprinderile de stat, prin privatizări, dar avertizează că progresele către convergenţa economică vor fi lente fără a moderniza infrastructura de transport. Fondul recomandă, totodată, ca politica monetară să nu fie relaxată imediat, având în vedere relaxarea fiscală expansivă din 2016, creşterea rapidă a salariilor şi incertitudinile de pe pieţele financiare globale.”Acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performanţelor obţinute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a ÎS. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice”, a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.Ea a subliniat că avantajele activităţii economice puternice din prezent vor avea o „viaţă” scurtă, fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente.Pe de altă parte, FMI apreciază că cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, însoţită de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.Schaechter spune că perspectiva de creştere economică pe termen scurt este puternică, însă există riscuri de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate.”Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creştere contribuind, în general, consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează ca şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor. Ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice”, a completat şefa misiunii FMI în România.FMI vede posibile tensiuni în economia românească pe fondul volatilităţii reînnoite de pe pieţele financiare globale, incluzând riscurile de evoluţii sub aşteptări în zona comerţului şi a fluxurilor de
capital.”România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susţinută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, şi mai ales în economiile emergente, este aşadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat – pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung”, consideră Schaechter.Fondul Monetar Internaţional recomandă, totodată, ca politica monetară să nu fie relaxată imediat, cu toate că inflaţia se va menţine negativă până la jumătatea anului viitor, având în vedere relaxarea fiscală expansivă din 2016, creşterea rapidă a salariilor şi incertitudinile de pe pieţele financiare globale.”Se preconizează că inflaţia generală anuală se va menţine în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA-ului la alimente din luna iunie şi reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 şi preţurile mai mici la mărfuri. Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziţia fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creşterea rapidă a salariilor, anticipaţiile inflaţioniste amplu ancorate şi incertitudinile ce persistă pe pieţele financiare globale”, a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.Continuarea inflaţiei importate reduse ar putea însă complica pe viitor deciziile de politici, potrivit lui Schaechter.În ceea ce priveşte sectorul bancar, şefa misiunii FMI apreciază că acesta a a făcut faţă cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an şi continuă să menţină rezerve suficiente de capital şi de lichidităţi.”Pe măsură ce bilanţurile s-au consolidat şi redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În acelaşi timp, menţinerea unor rezerve puternice va fi esenţială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile”, a mai spus Schaechter.Ea a punctat că urgentarea adoptării „atât de întârziatei” legislaţii din sectorul financiar, referitoare la închiderea băncilor, garantarea depozitelor, supravegherea macroprudenţială şi la obligaţiunile garantate, va contribui la întărirea cadrului legal actual şi la alinierea acestuia la bunele practici internaţionale.”În ceea ce priveşte modernizarea regimului insolvenţei în România, procesul avansează, iar misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislaţie secundară pentru a se asigura implementarea eficientă a cadrului legal privind insolvenţa personală”, menţionat şefa misiunii FMI în România.Discuţiile dintre delegaţia FMI şi autorităţile române s-au încheiat marţi. Temele au inclus planurile fiscale, legea bugetului pentru 2016, reformele structurale şi rectificarea bugetară.