Boardul FMI va discuta pe 27 septembrie solicitarea României pentru un nou acord stand-by

Boardul executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) va discuta în ședința din 27 septembrie solicitarea României de încheiere a unui nou acord de tip stand-by, potrivit calendarului publicat pe site-ul FMI.

Guvernul a cerut aprobarea unui acord preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internațional, de la declanșarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.Potrivit premierului Victor Ponta, proiectul final de scrisoare de intenție a fost trimis FMI pe 12 septembrie.Guvernul propune, prin asumarea angajamentelor față de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, un mod transparent prin care România să-și asigure o stabilitate și o predictibilitate absolut necesare pentru continuarea creșterii economice și o dezvoltare de care țara noastră are foarte multă nevoie, a declarat primul ministru în plenul Parlamentului. Potrivit acestuia, în baza acestui nou acord, care va fi susținut de Parlament și ratificat de partenerii internaționali ai României, cofinanțarea pentru fondurile europene va beneficia de o scădere de la 15% la 5%, reprezentând la rata actuală de absorbție o economie anuală de peste un miliard de lei.Șeful Executivului a spus că, potrivit scrisorii, nu există nicio intenție de creștere a fiscalității, cota unică de 16% fiind păstrată. El a mai arătat că acordul prevede continuarea creșterii venitului minim garantat în 2014 și introducerea unei alocații pentru încălzirea de locuințe pentru categoriile defavorizate. Premierul a mai precizat că acordul nu prevede niciun fel de obligație pentru Guvernul României și pentru România de a impozita persoanele fizice autorizate sau drepturile de autor.
În ceea ce privește programul de privatizări, șeful Executivului a subliniat că nu există privatizări majoritare. „Este vorba despre listarea a 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz, 15% din Compania Energetică Oltenia și 10% din Hidroelectrica. E vorba de implicarea capitalului privat în companiile energetice la care statul rămâne acționar, dar prin acest capital privat putem să avem și un management mai performant și resurse pentru investiții în retehnologizare”, a detaliat Ponta.