24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Splendoare, de Margaret Mazzantini, un tribut adus iubirii eliberate de orice constringere
Traducere din limba italiana si note de Gabriela Lungu.
Margaret Mazzantini este autoarea bestsellerului Nu te misca (cu peste doua milioane de exemplare vindute), tradus in 35 de limbi si ecranizat in regia lui Sergio Castellitto, cu Penelope Cruz in rolul principal.
Splendoare este un roman despre adolescenta zbuciumata a doi baieti, doua caractere in care se impletesc neliniste interioara si capriciu, tenacitate si aplecare spre carnal. Dupa copilaria petrecuta alaturi, Guido si Costantino sint purtati de viata pe drumuri separate. In ciuda despartirii, legatura tensionata dintre ei creste in intensitate si, odata cu maturizarea tinerilor, se dezvolta in dragoste homosexuala. Separarea nu le impiedica destinele sa semene, traseele celor doi urmind fire comparabile pina in clipa reintilnirii. Harta iubirii lor ajunge sa descrie atit o Roma impregnata de mitologie, cit si o Londra extravaganta, oras in care cuplul isi poate pierde urma, o calatorie prin viata din care transpare adevarul ca splendoare inseamna insusi propriul fel – unic, complicat – de a fi.
O muzică a tristeţilor de oameni invinsi de viata ori de dragoste: Balada tristei cafenele, de Carson McCullers
Traducere din limba engleza de Mirella Acsente si Maria Valer
Carte publicata si in editie digitala
„Sclipitoare si emotionanta, plina de umor si de poezie, Balada tristei cafenele s-a nascut dintr-o minunata cunoastere a puterilor ascunse care, puse in slujba binelui sau a raului, fac oamenii sa fie oameni.” (Los Angeles Daily News)
De la povestirea Wunderkind, cu care scriitoarea nascuta in Georgia (SUA) debuteaza la 19 ani, si pina la nuvela care da titlul volumului, in Balada tristei cafenele se aduna povesti despre infringere si durere inabusita: iubiri pierdute, pasiuni care s-au stins sau nici n-au apucat bine sa se nasca, razbunari care dau gres. Imbibate de marea melancolie a Sudului american (chiar daca nu se petrec toate acolo), povestirile se alcatuiesc polifonic, ca o muzica a tristetilor de oameni invinsi de viata ori de dragoste: o adolescenta nu stie daca mai vrea sau nu sa fie toata viata pianista; un barbat isi priveste sotia ratacindu-si amintirile in alcool, dar ramine, resemnat in furia lui muta, linga ea si linga copii; o femeie salbatica si singuratica se indragosteste fulgerator si biata ei dragoste e nefericita…
Romanul unui eveniment care a zguduit lumea, povestea unei pasiuni neimplinite: Septembrie, de Jean Mattern
Traducere din limba franceza de Constanta Ciocârlie
Carte publicata si in editie digitala
Romanul Septembrie a fost recompensat in 2015 cu Prix des Lecteurs du Salon du Roman Historique de la Levallois.
München, 1972. Doi ziaristi acreditati la Jocurile Olimpice de vara se intilnesc in ajunul ceremoniei de deschidere; intre ei se naste o legatura ciudata, un amestec de fascinatie reciproca si sfiiciune. Peste citeva zile, violenta coboara ca un trasnet in mijlocul sarbatorii olimpice: membrii delegatiei israeliene sint luati ostatici, terorismul se instaleaza in ceea ce ar fi trebuit sa fie „paranteza olimpica”, intreaga lume e naucita. Povestea celor doi ziaristi, deveniti martori directi ai unui eveniment dramatic, nu e nici ea ferita de catastrofa acelor ore in care orice competitie sportiva e abandonata si cind organizatorii se straduiesc, disperat si haotic, sa salveze viata ostaticilor. Nimeni nu scapa neatins de acea lunga zi de 5 septembrie.
A iubi si a fi iubit cu orice pret: Obiecte pierdute, de Brooke Davis
Traducere din limba engleza de Anca Baicoianu
Carte publicata si in editie digitala
Publicat in 2014 de Hachette Australia, romanul Obiecte pierdute a cistigat numeroase premii, printre care iBooks Fiction Book of the Year, ABIA General Fiction Book of the Year si Matt Richell Award pentru cel mai bun debut. · „Un debut incintator.” (Vanity Fair)
Millie Bird are sapte ani, cizme rosii de cauciuc asortate la buclele roscate si o inima curajoasa si plina de speranta. Cind tatal ei moare, mama orbita de durere dispare la raionul de Lenjerie Femei Talii Mari din supermarket si nu se mai intoarce. Agatha Pantha, de optzeci si doi de ani, nu a mai iesit de mult din casa si nici nu a mai schimbat o vorba cu altcineva, caci a ramas vaduva. Ea incearca sa spulbere tacerea care o inconjoara tipind la trecatori, dind volumul televizorului la maximum si respectind cu strictete un program zilnic, pe care si-l noteaza in jurnal. Karl, dactilograful „orb”, de optzeci si sapte de ani, si-a folosit cindva degetele sa „dactilografieze” dragastos scrisori de amor pe pielea sotiei sale. Acum, ca ea nu mai e, isi tasteaza cuvintele in aer cind vorbeste. Karl a fost internat intr-un azil, dar intr-un moment de luciditate euforica a evadat. Adusi impreuna de o intimplare, cei trei, tragindu-l dupa ei pe Manny-manechinul-de-plastic, pornesc intr-o calatorie fascinanta prin vestul Australiei, in cautarea mamei lui Millie. Pe drum, Karl vrea sa invete sa fie din nou barbat, iar Agatha sa-si recapete viata de dinainte. De fapt, cu totii invata cite ceva despre cum sa traiesti la orice virsta, sa te bucuri de viata si sa uiti de umbrele mortii.
Revelatia editoriala a anului, roman tradus in treizeci de tari : Pina si asta o sa treaca, de Milena Busquets
Traducere din limba spaniola de Dorina‑Maria Ivan
Carte publicata si in editie digitala
Un fenomen editorial international, fiind deja tradus ori in curs de traducere in peste treizeci de țari. Dupa ce, la saptesprezece ani, Blanca isi pierde tatal, ca s-o ajute sa-si uite suferinta, mama ii spune o veche poveste din folclorul chinez: un imparat si-a adunat toti inteleptii din imparatie si le-a cerut sa nascoceasca niste vorbe care sa poata fi rostite in orice imprejurare, fie ea cit de rea. Dupa o indelunga chibzuinta, inteleptii ii dau raspunsul… Au trecut mai bine de douazeci de ani de cind Blanca stie povestea, mama a parasit-o si ea, iar vorbele magice, pina si asta
o sa treaca, nu-i par fiicei de mare folos. Ramasa fara sprijin, trebuie sa invete sa-si imblinzeasca durerea. Hotaraste sa petreaca un timp la casa de vacanta a familiei impreuna cu copiii, citiva prieteni si cei doi fosti soti. In plus, in apropiere ajunge si amantul. La Cadaques, sub soarele Mediteranei, Blanca redescopera anatomia relatiei complexe si pasionale pe care a avut-o cu mama sa, dar si puterea terapeutica a sexului, a iubirii, a prieteniei si a maternitatii.
Numit Bonjour tristesse al secolului XXI, acest roman al duritatii si tandretei, al umorului si melancoliei a fost declarat de Bookseller cartea Tirgului de la Frankfurt 2014.
O alegorie a la Daniel Defoe, in care autoarea urmareste cu o exactitate aproape mecanica raporturile de forte ce se nasc intr-o comunitate inchisa: Insula Tokyo, de Natsuo Kirino
Traducere din limba japoneza si note de Andreea Sion
Roman distins in anul aparitiei cu Premiul Junichiro Tanizaki si ecranizat, in 2010, in regia lui Makoto Shinozaki, intr-o productie cu actrita Tae Kimura in rolul principal.
Citeva zeci de naufragiati japonezi isi gasesc pe rind refugiul pe o insula din largul Filipinelor. Kiyoko, singura femeie din tot grupul, ajunge acolo printre primii, alaturi de sotul ei, care dispare insa curind. Aflata la mijlocul vietii, Kiyoko devine obiectul dorintelor tuturor celorlalti naufragiati si isi intra repede in rolul de femeie fatala: pe rind, fiecare sot (obtinut prin tragere la sorti!) isi gaseste moartea in conditii misterioase.
Pe insula apare si un al doilea grup de naufragiati, al chinezilor, care se dovedesc a fi foarte practici si inventivi, ajungind sa-si creeze din resturile de pe insula un sistem de supravietuire ingenios, in timp ce japonezii isi risipesc energia cu obiecte artizanale decorate fantezist si cu alte lucruri la fel de fara rost. In scurt timp, cele doua clanuri incep sa nu se mai inteleaga; nu e greu de priceput ca rivalitatile lor nu sint doar economice… In aceasta alegorie a la Daniel Defoe, Natsuo Kirino urmareste cu exactitate aproape mecanica raporturile de forte ce se nasc intr-o comunitate inchisa; ea reuseste sa jongleze admirabil cu umorul si cruzimea, fara sa piarda din vedere tema principala a romanului: locul femeii japoneze in contemporaneitate.
