PREGĂTIRI PENTRU DĂRUIRE

Adi Cristi

Ne pregătim pentru luna sărbătorilor de iarnă. Pentru luna cadourilor şi, nu în ultimul rând, pentru luna Naşterii lui Iisus Hristos. O lună a luminii, a bunăvoinţei, o lună plină de gesturi  care ne înnobilează şi care ne adună în jurul sentimentului de solidaritate. O lună plină în care bucuria dăruirii ia locul tuturor celorlalte gesturi mai mult sau mai puţin teatrale. O lună în care spectacolul cucereşte străzile, luminile cuceresc bulevardele, veselia cucereşte gerul unei ierni grele,  anunţate încă de azi.

Luna cadourilor, luna decembrie, luna destinată apropierilor semenilor, unii de ceilalţi. O lună plină de promisiuni, plină de urări, plină de candoarea bucuriei de a fi mulţumiţi toţi.

De la 1 decembrie şi până pe 31 decembrie românii îşi schimbă priorităţile. Nu mai sunt atenţi decât la ofertele bucuriei, ale şansei de a fi liniştiţi, de a nu mai lua în seamă scena politică, chiar şi numai pentru că, pe aceasta nu se mai întâmplă nimic deosebit, cu atât mai mult cu cât şi politicienii sunt oameni, şi ei fac parte din gloata care preferă ca, în decembrie, să se bucure, să se simtă eliberaţi de responsabilităţi şi de promisiunile neonorate.

Luna decembrie mai este şi luna bilanţurilor, luna sub care se trage linia şi se adună tot ceea ce a fost bun şi tot ceea ce a fost rău pe parcursul anului. Acest tip de bilanţ nu este unul pătimaş, nu este unul revendicativ. O neînţeleasă, dar majestoasă detaşare contribuie la acest moment de socoteală, prin care omul nu se implică emoţional, fiind mult prea preocupat cu dăruirea decât cu analiza. Bunele sunt stivuite să împlinească şi mai mult bucuria lunii cadourilor, în timp ce relele sunt trecute sub tăcere, chiar dacă ele sunt cele care ne afectează să fim bucuroşi 365 de zile pe an.

Luna decembrie nu are o atracţie mai mare decât sărbătoarea Naşteri Domnului, Crăciunul, dar şi sfârşitul anului şi începutul Noului An, noaptea dintre ani. Aceste două repere situate după 24 decembrie, au forţa necesară transformării celor şapte zile într-o vacanţă de iarnă, o vacanţă de sărbători, o vacanţă în care se pleacă din familie, acolo unde este bine să te prindă Crăciunul, şi se ajunge în staţiuni sau în pieţele publice ale oraşelor mai mare, în care se organizează revelionul în aer liber. Alţii preferă, după buget, destinaţii exotice, staţiunile din Alpi, de exemplu, dacă nu din Carpaţii noştri fermecători.

Zilele de relaxare ale lunii decembrie sunt acompaniate de un peisaj stradal adecvat bucuriei şi sărbătorii, cu fiecare an mai bogat în forme şi lumini, toate fiind gândite a multiplica feeria. Risipa de strălucire, de mişcare şi de lumină, de sunete şi de gălăgie contribuie la fixarea tabloului unei bucurii totale, molipsitoare şi greu de ignorat, oricâte probleme ar încerca să mai puncteze Traian Băsescu, de exemplu, la orele 18, la televiziunile de ştiri.

Strada devine în această lună personajul principal, căruia primăriile îi acordă atenţia cuvenită. Aceeaşi atenţie este acordată, de această dată de către comercianţi, magazinelor, aceste puncte de maxim interes, care nu ezită să vină cu cele mai tentante oferte ale anului, cu promoţii în faţa cărora puţini sunt cei care rezistă.

Acest peisaj feeric este acordat cu spiritul Crăciunului, astfel încât bucuria dăruirii să aibă şansa de a fi regăsită în preajma fiecăruia, activând astfel profundul sentiment de a fi bun, de a fi sensibil, de a ne păsa şi de cel de lângă noi sau de cel pe lângă care trecem.