Alcoolul este o moleculă cu o structură simplă, însă care poate produce efecte deosebit de complexe asupra creierului, principala zonă afectată fiind cortexul prefrontal, informează Descoperă.fÎn lumea ştiinţifică, este cunoscut faptul că licorile bahice reduc stresul,cel puţin pentru o perioadă, prin accelerarea activităţii unui neurotransmiţător denumit „GABA” („Gamma-aminobutyric acid”). Astfel, cu cât se consumă mai multe băuturi spirtoase, cu atât creierul nostru primeşte semnale emise de acesta, inducând o stare de relaxare asemănătoare cu cea provocată de utilizarea Valium-ului sau a Xanax-ului.Potrivit Descoperă, acesta nu este singurul mod în care acţionează alcoolul la nivel creierului uman. De exemplu, el este responsabil de reducerea nivelului de glutamat, cea mai importantă moleculă excitantă a ţesutului cerebral. Problema este că atât glutamatul, cât şi GABA acţionează diferit, în funcţie de regiunile creierului în care se află.Astfel, în cortextul prefrontal, zona folosită pentru a gândi, efectul provocat este cel de inhibare. Acesta este motivul pentru care judecata omului este limitată în momentul în care consumă alcool.O a treia substanţă eliberată în corp, în momentul în care se consumă alcool, este dopamina, o moleculă responsabilă de diverse tipuri de dependenţă. În mod concret, aceasta se declanşează asemenea unor valuri în interiorul creierului, generând senzaţii de plăcere şi relaxare.Există, însă, şi alţi neurotransmiţători acţionaţi în timpul consumului de produse pe bază de alcool, precum opioidele. Acestea mai sunt cunoscute sub denumirile de „endorfine” sau „opiacee interne”. Ele transmit o stare de bine, determinând persoanele să bea din ce în ce mai mult.Dacă ar fi luate în considerare toate efectele benefice enumerate mai sus, alcoolul nu ar fi deloc o substanţă periculoasă pentru organism. Problemele apar, însă, atunci când se face din consumul acestuia un obicei, deoarece există mari şanse să provoace dependenţă, scrie Descoperă.