Decontarea serviciilor în cazul copiilor cu autism de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este scăzută deoarece numărul de medici psihiatri care pot recomanda terapia și care se află în contract cu CNAS este foarte mic, a afirmat vineri psihologul Raluca Nica în cadrul conferinței Internaționale ABA. Ea a adăugat că serviciile conexe nu pot fi decontate decât de psihologi care au drept de liberă practică, sunt afiliați Colegiului psihologilor și au un contract cu un medic psihiatru ce recomandă terapia pentru copilul cu Tulburări de Spectru Autist (TSA) într-un număr extrem de limitat de ore pe zi.
„La nivelul țării avem aproximativ 130 de medici de psihiatrie pediatrică și din aceștia numai o parte, cred că vorbim în jur de 30-40% din ei, au contract cu CNAS. (…) De aici înmulțiți cu numărul de ore, trei pe zi, care se pot acorda unui copil și veți ajunge la decontarea foarte scăzută. (…) Dacă avem la nivelul țării 30 de medici psihiatri cu specializare de psihiatrie pediatrică (…) și ei pot să recomande terapia într-un număr maxim de trei ore pe zi și sunt situații în care copilul are nevoie de mult mai multe ore pe zi. Cât poate să acopere un medic psihiatru? Practic nu este suficient”, a explicat Raluca Nica.
Potrivit acesteia, nevoia de terapie este foarte mare.
În privința normelor de aplicare a Legii autismului, puse în dezbatere publică de Ministerul Sănătății, ea a menționat că vor fi publicate în Monitorul Oficial „foarte curând”.
În context, președintele Asociației Help Autism, Daniela Bololoi, a susținut că unul din 68 de copii este diagnosticat din grădiniță cu TSA.
Ea a adăugat că începând cu 1 iunie 2014 s-a acceptat decontarea screeningului, dar gradul de absorbție al acestuia este încă limitat.
„Prin intermediul CNAS, din cauza infrastructurii care este inaccesibilă, nu putem să acoperim numărul de copiii care au nevoie de servicii. La nivel național există un număr limitat de medici de psihiatrie pediatrică, fiecare dintre ei poate oferi servicii pentru doi copii, numărul de copii care este înregistrat în cadrul direcțiilor de protecție a copiilor este de 8.126, iar acești copii nu pot beneficia de decontare nici măcar pe serviciul de diagnostic precoce, dar de intervenție timpurie. Numărul lor este un număr raportat strict la certificatul de încadrare, foarte mulți părinți nu se îndreaptă către serviciile de evaluare complexă. Preconizăm că numărul de copii care au acest diagnostic este mult mai mare”, a punctat Bololoi.
Potrivit normelor, părintele poate solicita screening în cabinetul medicului de familie la controalele obligatorii de la 12, 16, 18, 24 și 36 de luni.