Importurile au accelerat pe fondul majorării consumului, într-un ritm de creștere dublu față de cel al exporturilor, ceea ce ar putea adânci presiunile asociate deficitului comercial, susține consilierul prezidențial Cosmin Marinescu.

„În 2016, România va fi pe podiumul creșterii economice din Europa, cu un ritm de creștere de peste 4%, însă în condițiile unui foarte consistent avans al consumului, care, pe primele luni din 2016, s-a majorat cu circa 20% față de perioada similară din 2015. În următorii ani, pentru România este foarte importantă competitivitatea externă. În prezent, exporturile românești depășesc 40% din PIB ceea ce ne plasează undeva la media europeană, însă ritmul de creștere al exporturilor s-a înjumătățit. În același timp, pe fondul creșterii consumului, importurile cresc în ritm accelerat, dublu față de cel al exporturilor, ceea ce ar putea adânci presiunile asociate deficitului comercial”, a explicat, marți, Marinescu, într-o dezbatere organizată de Ministerul Finanțelor Publice.

Potrivit acestuia, pentru a fi sustenabilă, creșterea consumului trebuie să se bazeze pe progrese durabile în contul productivității și al veniturilor.

„Nu trebuie să ne mulțumim doar cu această latură cantitativă a creșterii economice, ci trebuie să acordăm o atenție aparte și laturii calitative, adică ajustărilor structurale care să aducă îmbunătățirea productivității și o creștere durabilă, sănătoasă”, a adăugat consilierul prezidențial.

În acest context, oficialul consideră esențială revigorarea investițiilor, în special a celor publice, având în vedere că în timp ce investițiile private dau semne de revenire, se adâncește penuria investițiilor publice.

„De aceea se impune cu prioritate îmbunătățirea capacității administrative a statului, esențială în special pentru implementarea proiectelor majore de infrastructură”, a subliniat Cosmin Marinescu.

Totodată, consilierul președintelui a atras atenția asupra derapajelor pe care România le înregistrează de la consolidarea fiscală.

„Consolidarea fiscală din perioada post-criză a fost recent reversată. Deficitul bugetar a înregistrat, din păcate, o deviație semnificativă. În 2016, deficitul este foarte aproape de limita de 3%. Nici chiar un acord cu Troica nu a fost suficient pentru a preveni această deviație fiscală. România este, din păcate, una din țările UE care reversează trendul de consolidare fiscală în perioada post-criză. În perioada 2015 — 2017, abaterea deficitului bugetar pare a fi una dintre cele mai consistente”, a explicat Marinescu.

În opinia lui, această evoluție este, o dată în plus, confirmarea faptului că, fără o puternică voință politică și guvernamentală, consolidarea fiscală nu poate rezista peste ciclurile electorale.

„Practic, deficitele sunt un soi de notă de plată prin care guvernele transferă în viitor costul real al beneficiilor prezente. Așa se explică, de exemplu, tentația pentru deficite care, în UE, a generat binecunoscuta criză a datoriilor suverane”, a adăugat consilierul.

În acest context, el consideră că România are nevoie de o viziune economică sănătoasă, pe termen lung, dublată de responsabilitatea decidenților de politici economice.

„Un semn de responsabilitate pentru dezvoltarea durabilă a României ar fi să ieșim definitiv din capcana politicilor prociclice, adică să nu mai facem deficite mari în anii de boom economic, cum a fost cazul perioadei de dinaintea crizei”, a subliniat Cosmin Marinescu.