Rectorul Universității ‘Babeș-Bolyai’, Ioan-Aurel Pop, a pledat joi, în deschiderea primului Congres Național al Istoricilor Români, care se desfășoară la Cluj, pentru menținerea a două ore de istorie pe săptămână, la toate clasele și profilurile.

Potrivit rectorului UBB, istoria se află într-un moment de mare cumpănă, ca și întreaga societate contemporană. În opinia acestuia, deprecierea istoriei, ca disciplină, s-a datorat în România unor cauze speciale, cum ar fi derapajele din timpul regimului comunist — când trecutul a fost parțial falsificat, glorificat, alb și imaculat — exceselor naționaliste sau, denigrării românilor și trecutului lor după 1989.

‘Pentru remedierea răului, până se mai poate, trebuie, între altele, ca istoria să rămână o formă de cunoaștere apreciată, respectată și prețuită și, în primul rând, studiată. De aceea, istoria trebuie să aibă, ca disciplină școlară, la toate clasele și profilurile, cel puțin câte două ore pe săptămână. (…) După Al Doilea Război Mondial, noi, românii, am trecut printr-o etapă proletcultistă și internaționalistă (când ‘lumina venea de la Răsărit’ și trecutul nostru nu reprezenta nimic), până prin 1960-1965; prin una mai echilibrată, de recuperare a unor valori naționale, până prin 1975; prin una naționalist-comunistă, până în 1989, și prin una de marasm și incertitudine, de dezorientare și paradox, în ultimul sfert de secol’, a declarat academicianul clujean.

Acesta a amintit apoi o serie de sintagme și păreri care circulă în prezent printre români și care lasă, în conștiința lor, urme care apoi cu greu mai pot fi șterse, mai ales în lipsa unei culturi solide care poate fi deprinsă în școală doar cu ajutorul unor discipline fundamentale.

‘Pe de o parte, suntem atenționați de unii că istoria noastră începe la Tărtăria, la Cucuteni și la Gumelnița, românii fiind cel mai vechi și mai glorios popor din Europa, că suntem daci curați, de la care romanii ar fi învățat latinește; pe de alta, ni se spune de către alții că nu am fost capabili de nimic de-a lungul vremii, că am fost o masă amorfă, că nu avem valori competitive, că toți istoricii noștri au cultivat nu realități, ci mituri naționaliste rușinoase, că nu suntem nici măcar români, că nu avem în trecut momente de referință, că marile personalități ne sunt toate mici, că Eminescu a fost xenofob, iar Coșbuc minor, că Ziua Națională este o eroare. Nu este de mirare că, mișcându-ne în acest cadru, am ajuns cu istoria noastră de ocară, că disciplina este pusă sub semnul întrebării, iar slujitorii săi blamați’, a spus Ioan-Aurel Pop.

România se înscrie astfel „într-un trend contemporan de ignorare a trecutului”, a avertizat istoricul, care consideră că rezultatul nu va putea fi decât „crearea unei ființe robotizate”, lipsită de capacitate de analiză și în acest fel ușor de manipulat.

‘Oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cunoștință de cauză alcătuiesc generația ‘Google’, generația ‘Facebook’, generația ‘SMS’ sau toate la un loc! Sunt oameni, în general, inteligenți, dar cu inteligența canalizată spre scopuri controlate de o elită malefică. Elita clasică a acestei lumi pare abulică, amețită, adormită, fără nerv și fără voință. Aici nu este vorba despre conflictul dintre generații, nici despre mitul vârstei de aur, nici despre nostalgia tinereții, ci de realism. Ar fi bine să veghem cu toții ca toate admirabilele descoperiri și invenții ale lumii contemporane să servească omului creativ și creator, omului cercetător și omului moral, nu omului-robot, distorsionat și manipulat’, a mai spus rectorul.

În prima parte a acestui an, o serie de reacții au venit din partea istoricilor români din mediul academic și universitar la avansarea ideii de a se diminua numărul orelor de istorie în Planul-cadru pentru învățământul gimnazial din România.

Potrivit noului plan cadru pentru pentru clasele V-VIII, care urmează să fie pus în aplicare începand cu anul școlar 2017-2018, se vor studia 2 ore de Istorie pe săptămână la clasa a V-a, în timp ce în următorii 3 ani de studiu, câte o oră din această materie/ săptămână.

La ora actuală, planul cadru pentru gimnaziu prevede 1-2 ore pe săptămână de Istorie pentru clasele a V-a până la a VII-a inclusiv și 2 ore la clasa a VIII-a.

Discursul rectorului, intitulat ‘Meseria de istoric la începutul mileniului al treilea’, a fost rostit joi, în deschiderea primului Congres Național al Istoricilor Români, la care participă peste 500 de persoane — 450 de istorici din România, Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Italia, Austria, Germania, Franța, Israel și Canada, precum și publicul interesat.

Prima ediție a congresului, care este cea mai mare manifestare științifică din domeniul istoriei din România din ultimii 36 de ani, este organizată Universitatea Babeș-Bolyai, în colaborare cu Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România. Evenimentul marchează și împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial pentru eliberarea Transilvaniei și se va încheia în 28 august.