Potrivit OUG, „elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul local, prin bugetul unităţii de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă”.

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a spus într-o postare pe contul său de Facebook că decontarea navetei este direct legată de abandonul şcolar, de aceea ministerul a dorit ca elevii să aibă naveta decontată integral, iar OUG să treacă înainte de începerea şcolii, care va fi pe 12 sepembrie anul acesta.

„Abandonul şcolar reprezintă una dintre problemele cu care se confruntă educaţia, cauza principală pentru existenţa acestei situaţii fiind dată de lipsurile materiale. Trecerea de la gimnaziu la liceu înregistrează, an de an, pierderi mari în rândul celor care ar trebui să îşi continue studiile. Lipsa banilor face ca elevii să renunţe la şcoală, pentru că naveta este costisitoare pentru familie. Pentru că ne dorim ca toţi aceşti copii să vină la şcoală şi astfel să îşi poată contura un viitor mai bun, vom interveni prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să facă posibil decontul integral al navetei elevilor. Lansăm astăzi în dezbatere publică proiectul de ordonanţă, care să poată fi adoptat înaintea începerii anului şcolar 2016- 2017”, a precizat ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, într-o postare pe Facebook.

La rândul lor, reprezentaţii elevilor salută iniţiativa ministerului.

,,După doi ani în care ne-am luptat pentru un drept constituţional, ce vizează gratuitatea sistemului educaţional din România, Consiliul Naţional al Elevilor a început să redobândească decontarea integrală a navetei pentru elevi. Este un pas esenţial pentru educaţie, prin care am dorit să ne aducem aportul la micşorarea gradului de abandon sau părăsire timpurie a şcolilor, din lipsa banilor, şi mai mult de atât, să ne luptăm pentru colegii noştri şi pentru drepturile lor, în ciuda rezistenţei la schimbare şi a conservatorismului din sistemul preuniversitar. La momentul actual, Ordonanţa se află în dezbatere publică, însă avem pretenţia ca aceasta să fie aprobată în şedinţa de Guvern, până la începutul şcolii, pentru a nu se crea o anarhie legislativă, care să pericliteze actul educaţional”, a spus Vlad Ştefan, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor pentru MEDIAFAX.

Fostul preşedinte al Consiliului Elevilor, Horia Oniţa, salută la rândul său demerul ministerului spunând că „nu a fost un drum uşor”.

„După poziţii, declaraţii, întâlniri la nivel de ministerul educaţiei sau guvern, petiţii la Avocatul Poporului şi multe altele, demersul se apropie de final. Peste două săptămâni, proiectul va fi aprobat prin OUG, şi chiar e o urgenţă, cu impact major în abandonul şcolar, în rata de părăsire timpurie a şcolii şi inerent în economia românească”, a spus Oniţa.

În nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de OUG se arată că responsabilitatea asigurării costurilor de transport va fi partajată cu Consiliul Judeţean, acesta fiind cel care încheie contractele pentru transportul intrajudeţean si are posibilitatea să introducă la licitaţie şi criteriul preţ. De aceea, Consiliul Judeţean trebuie să subvenţioneze cu 50% costul abonamentului, elevul cumpărând abonamentul la jumătate de preţ. Întrucât naveta elevilor se efectuează, de regulă, pe trasee din cadrul aceluiaşi judeţ, Consiliile judeţene pot analiza cauzele practicării de tarife diferenţiate, nejustificat de mari, în unele cazuri, şi le pot elimina.

Conform datelor primite de la unităţile de învăţământ în luna noiembrie 2015, existau 125.536 elevi care efectuau naveta cu transportul rutier. Preţul întreg al abonamentelor era de 17.932.583 lei, din acestea se decontau, în baza art. 15 din O.G. nr 29/2013, suma de 6.951.230 lei, diferenţa de 10.981.353 lei fiind achitată din bugetul familiilor.

Numărul actual al operatorilor de transport public cu care elevii efectuează naveta şcolară este de peste 1.200, iar numărul actual de unităţi de învăţământ spre care elevii efectuează naveta şcolară este de peste 1.350. Totalul de kilometri parcurşi zilnic de elevii navetişti este de 2.220.255.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în anul 2016, mai mult de jumătate (52,5%) dintre persoanele 15-19 ani aveau domiciliul în mediul rural. Liceele si şcolile profesionale sunt situate în general în zona urbană astfel că elevii sunt nevoiţi să facă naveta pentru a ajunge la ore. În această categorie de vârstă sunt majoritatea beneficiarilor navetei, elevii de liceu, de regulă din zone rurale, care studiază la o unitate de învăţământ liceal din afara localităţii de domiciliu.

Cele mai multe persoane în segmentul de vârstă 15-19 ani se găsesc în nord-estul şi centrul ţării, zone cu nivel foarte redus al dezvoltării. O cincime (20,5%, potrivit INS) dintre toţi copiii în vârstă de liceu se
găsesc în regiunea Nord-Est, iar 65% din populaţia 15-19 ani de acolo domiciliază în mediul rural. Nu este de mirare că un sfert dintre toţi elevii care fac naveta în România locuiesc în această regiune.

Costurile cu naveta sunt ridicate în raport cu veniturile familiilor. Distanţa medie naţională pe care trebuie să o parcurgă un elev ce face naveta este de 18 km, iar preţul mediu al unui abonament lunar pentru această distanţă este de circa 150 de lei. Din această sumă, elevului i se decontează în prezent 56 de lei, astfel că aproape 100 de lei trebuie acoperiţi lunar din bugetul familiei.

Potrivit INS, veniturile medii ale unei gospodării sunt de 2.512 lei la nivel naţional şi de 1.663 lei pentru regiunea Nord-Est.

România este a treia ţară din Uniunea Europeană în privinţa părăsirii timpurii a şcolii (19,1% din populaţia 18-24), la mică distanţă de primele două locuri: Spania (20%) şi Malta (19,8%). Această rată a crescut în ultimii doi ani de la 17,3% în 2013, în condiţiile în care România s-a angajat să o reducă la 11,3% până în 2020.