Sectorul agricol a înregistrat o creștere compensatorie după seceta din 2015, însă efectul bazei de comparație joase se va disipa în 2017, iar creșterea nu poate fi susținută pe fondul reducerii investițiilor. Sectorul serviciilor și-a revenit grație unei creșteri modeste a consumului final, care, la rîndul său, a fost impulsionat de creșterea salariilor; însă acest avans a avut loc pe fondul reducerii productivității muncii și a investițiilor în capital fix, fapt ce implică repercusiuni asupra competitivității, apreciază experții.

Carențele de competitivitate au fost developate și de faptul că în 2016 consumul final a revenit în calitate de principalul motor de creștere economică, fapt ce a dus la creșterea importurilor, în timp ce exporturile, în termeni reali, au scăzut. Astfel, așa cum s-a anticipat în ediția precedentă MEGA, principala sursă care a amortizat șocurile economice în 2015 – exportul net – s-a disipat în 2016.

”La prima vedere tendințele economice pentru 2017 par îmbucurătoare, cu o creștere de 4-5% a PIB-ului. Însă creșterea va avea loc pe fondul erodării și mai mari a competitivității: deficitul de cont curent se va extinde, din cauza decalajului dintre importuri și exporturi – una din principalele provocări pentru următorii ani, temperarea fluxurilor de remiteri și investiții străine directe și nivelul înalt de îndatorare a țării”, estimează Andrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup.

Potrivit acestuia, datoria externă a Republicii Moldova este similară cu PIB-ul, iar raportul dintre costurile de deservire a acesteia și nivelul rezervelor valutare este în proximitatea nivelului de sustenabilitate. Anume problemele de competitivitate, pentru o țară atît de mică și atît de deschisă cum este Republica Moldova, vor reprezenta principalele frîne pentru creșterea economică din următorii ani (care, apropo, ar trebui să fie de circa 7-8% pentru a ajunge în timp proxim la nivelele din țările Europei de Est), consideră expertul.

Autorii publicației sînt de părere că, în pofida creșterii economice pozitive anticipate pentru 2017, autoritățile nu trebuie să înăsprească povara fiscală, în același timp trebuie să relaxeze mai activ politica monetară (presiunile inflaționiste din partea cererii rămîn slabe), și să fie foarte prudenți în promovarea austerității bugetare (reducerile de cheltuieli bugetare nu trebuie să atingă sferele de sănătate și educație, care nu doar că reprezintă proporții substanțiale din PIB, dar și sînt responsabile de calitatea capitalului uman).

Principala provocare pe termen mediu ține de nivelul scăzut al productivității muncii. Discrepanța dintre creșterea salariului real și a productivității muncii din ultimii ani s-a accentuat chiar și pe fondul emigrării populației cu vîrsta aptă de muncă, precum și de reducerea constantă a ratei de ocupare.

În același timp, principala provocare pe termen lung ține de creșterea deficitului balanței de plăți. Discrepanța dintre fluxurile financiare care părăsesc Republica Moldova și cele care intră în țară urmează să crească în anii următori, oscilînd în jurul valorilor de 4-5% din PIB, apreciază experții.