BUTOAIELE CU PULBERE DE AȘTRI DE LA PALAS

Un experiment fără de care nu vom putea înțelege pe ce treaptă a ajuns Iașul în competița desfășurată încă pe terenurile de încălzire ale întrecerii, ce are ca scop final câștigarea titlului de capitală culturală a Europei, în anul 2021, a fost desfășurat într-o prezentare spectaculoasă, ce a conferit credibilitate profundă gestului artistic, atât de firesc aceastor locuri moldave.

Fundația Herczeg din Timișoara, prin prezența la Iași a fondatorului acesteia, Andrei Herczeg, a oferit ieșenilor șansa de a admira și de a se lăsa încântați de cele 40 de butoaie de stejar, sustrase menirii lor firești de a înnobila vinul, în favoarea artei, contribuind într-un mod direct la înnobilarea spirituală a consumatorului, de această dată, de frumos memorabil. Expoziţie de artă contemporană, denumită sugestiv BarriqueArt, a ajuns într-un spațiu ideal pentru a ieși în întâmpinarea sensibilității îndrăgostitului de artă plastică și nu numai. La Iași, cele peste 40 de butoaie cu destin de Cenușăreasă, au reușit să descopere, în spațiul definit de Atrimul Palas Mall, una dintre funcțiile cele mai importante ale acestui oraș din inima orașului, aceea de generatoar de evenimente culturale, esența activității în Iașul culturii naționale și europene.

O fereastră deschisă spre Europa a ajuns astfel să fie Palas, această poveste în care a fost sedus Iașul, salvat astfel de la un balcanism neiertător și din ce în ce mai greu de gestionat. De la inaugurarea sa și până în momentul convertirii butoaielor de vin în opere de artă, Palas a cucerit definitiv nu numai pe ieșeni, nu numai pe români, ci pe toți cei care au fost aici sau au auzit despre această minune din inima orașului culturii, aflat la marginea Uniunii Europene, cu nimic mai prejos decât orașele culturale din vestul Europei. Palas a devenit un spațiu cu statut de Republică a Artei, în care evenimentele care se succed au memoria premierelor ce sunt importante, atât prin reprezentare cât și prin repezentativitate.

Din celălalt municipiu românesc, care și-a declarat intenția de a concura pentru statutul de capitală cultură a Europei în 2021, din cetatea Timișoarei de pe Bega, spațiul în care ieșeanul nostru le-a construit și lor un Mall semnificativ, a venit această expoziție de artă originală, ce adună la un loc o sumă importantă de artiști plastici români, dar și stărini. Astfel, printre cei care au dat forme noi butoaielor de stejar se numără şi doi ieşeni: Zamfira Bîrzu şi Sorin Purcaru. Alături de aceştia, la exerciţiul creativ au luat parte artişti din oraşe precum Timişoara, Bucureşti, Bistriţa, Cluj-Napoca, Bacău, dar şi din afara graniţelor, din ţări precum Franţa, Serbia şi Germania. Lucrările expuse în Atriumul Palas Mall aparţin artiştilor Călin Beloescu, Horea Bojin, Ștefan Călărăşanu, Adrian Chira, Róbert Köteles, Dana Constantin, Gopal Dagnogo, Maxim Dumitraş, Ștefan Pelmuş, Mihai Perca, Cristian Sida, Romul Nuţiu, Silviu Orăvitzan, Tajó, Gheorghe Zărnescu, Aurel Vlad, Marius Bacriu, Sorin Bijan, Zamfira Bîrzu, Mihai Chiuaru, Delia Corban, Suzana Fântânariu, Nedim Hadziahmetovici, Ioan Iacob, Alexandru Jakabházi, Adriana Lucaciu, Doina Mihăilescu, Radu Mihăilescu, Atilla Nagy, Liviu Nedelcu, Alexandru Pasat, Sorin Purcaru, Bogdan Raţă, Nada Stojici, Csaba Szabó, Lajos Ugron, Pavel Vereş şi Mihai Zgondoiu.

Momentul de la Palas este unic nu neapărat prin exponatele prezentate, cât mai ales prin conceptul propus și ieșenilor, acela de a descoperi în fiecare lucru util în viața noastră cea de fiecare zi valorile autentice ale artei, ce trebuie doar descoperită, adusă la viață, extrasă de sub pojghița pragmatismului ce există în fiecare lucru bine făcut de Natură sau chiar de mâna omului. Arta face parte din voința omului post-modern de a-și înfrumuseța ziua de muncă, ce nu poate scăpa din nervozitatea și violența acestui început de mileniu atât de agitat, atât de plin de evenimente, ce nu au cum să treacă pe lângă noi, fără a ne impresiona.Curiozitatea mă provoacă să întreb dacă a exista unul dintre cei 40 de artiști plastici care au ținut cont că butoiul nu doar vin a adăpostit, ci chiar și pe Diogene, cel fără de casă, filosoful grec considerat a fi părintele cinismului, ”cetățeanul lumii” care umbla în plină zi, prin Atena, cu o lampă aprinsă ”în căutarea unui om cinstit”. Dacă el nu l-a găsit, cu sigurnață că l-am găsit noi, multiplicat în multitudinea de valori autentice  pe care Palas le aduce în fața ieșenilor, în spațiul definit a fi fereastra deschisă spre Europa, în acest epicentru cultural de întâmpinare, numit cu decență Atrimul Palas Mall.