DE LA PLEȘCOI LA COTROCENI

Adi Cristi

Adi Cristi

Pe zi ce trece Traian Băsescu își descoperă nimicnicia. Se privește în oglindă și dictează țării ceea ce vede. Un mitoman, un om mărunt, vulgar, agresiv, dușmănos, hăhăitor. Nimic altceva chiar dacă el se visează a fi salvatorul României. Chiar dacă el o ține pe Elena Udrea din ce în ce mai strâns de mână. Lângă el, ca o umbră, ca o multiplicare a Eului său, Elena Udrea îți oferă senzația că la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 va participa, prin ea, Traian Băsescu. Această senzație ciudată îți este dată să o trăiești în direct. Elena Udrea este versiunea celui de-al treilea mandat prezidențiabil al lui Traian Băsescu. Ea, Elena, nu mai este blonda de la Golden Blitz, ci Traian Băsescu ajuns într-un final exact așa cum și-l imagina pe Adrian Năstase, la prezidențialele din 2004: ”Adriane nici nu știi cât de mic începi să fi”.

Cu o Curte Constituțională a României ciudată și greu de stăpânit, funcționând la acea vreme ca BJATM-ul lui Zegrean, aflat la dispoziția lui Traian Băsescu, i-a creat președintelui României o fantă prin care libertatea de mișcare i-a devenit aceeași cu a oricărui simplu cetățean, lipsit de responabilitatea funcției supreme în stat. Astfel, Traian Băsescu a luat cu de la sine putere formula ”președinte jucător”, exersându-și puterea în interes personal, transformând Palatul Cotroceni din Palat Prezidențial în palatul propriului său interes. De la înălțimea funcției exersa amestecul în treburile celorlalte puteri ale statului, fiind premier ori de câte ori avea vre-un interes direct în timpul guvernărilor Boc fără număr, devenind magistrat, atunci când trebuia să urechească slujitorii Justiției care nu acționau la ordinul său sau atacând direct Parlamentul României, atunci când forul legislativ încerca să se opună tuturor abaterilor de la prerogativele prezidențiale ale celui care a ajuns astăzi să transforme Palatul Cotroceni într-o sală de șușanele politice, pentru favoriții săi, cândva PDL, astăzi PMP.

Ultima revoltătoare atitudine a fost acel dineu oferit de președintele României, Elenei Undrea, și a oamenilor de afaceri care au acceptat această invitație făcută pentru susținerea la prezidențiale a candidatului PMP.

Într-o instituție de stat apolitică prin lege, iată că Traian Băsescu își cheamă protejata sau creația (cum îi place lui să creadă), pentru a o pune față în față cu posibilii investitori, oameni pe care DNA ar trebui să-i invite să dea cu subsemnatul pentru cei zece ani de afaceri cu statul, de pe urma cărora s-au adunat sume amețitoare regăsite în șpaga pe care aceștia au dat-o celor care vorbeau în numele lui Traian Băsescu. Această listă a invitaților la clubul politic de la Cotroceni poate fi de folos organelor de anchetă care, după 22 decembrie, ar trebui să se ocupe de traficul de influență prin intermediul căruia Traian Băescu a reușit să pună stăpânire pe țară, pe instituțiile statului de drept.

Marea confuzie, întreținută de prezența Elenei Udrea la Cotroceni, în chip de invitat special, de candidat la prezidențiale favorizat de către președintele în funcție al României, este accentuată de declarațiile băsesciene, puse pe seama dreptului său de a-și exprima votul, în calitatea sa de simplu cetățean, ignorând faptul că, prin lege, funcția de președinte este una apolitică, fără partizanate, atâta timp cât președintele îndeplinește rolul de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Nu între președinte și Elena Udrea.

Gestul impardonabil al lui Traian Băsescu de a se lansa în diminuarea imaginii Palatului Cotroceni, simbolul puterii prezidențiale în stat, într-o republică semi-prezidențială, face parte din suita de sacrificii pe care acest marinar al politicii dâmbovițene a ajuns să le impună tuturor celor care i-au stat sau îi stau încă în cale.

Elena Udrea se pregătește să fie un Traian Băsescu, este adevărat, într-o ținută mult mai mulată și mai expresivă, dar folosindu-se de același limbaj agresiv, pus în valoare de glasul sfâșietor de pițigăiat al divei de la Pleșcoi.