24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
Am intrat în lumea lui Urmuz, spațiul în care îi întâlnim: Pâlnia și pe Stamate, pe Greblă rochii, capse, capsatoare și cordeline. Fierbe scena politică la un foc din ce în ce mai mare. DNA lucrează la turație maximă sau, pentru a nu absolutiza, la o turație din ce în ce mai mare. Din zestrea de performanțe a DNA lipsea un judecător la CCR, instituție la care a ajuns și Daniel Morar, creatorul acestui tip nou de DNA, ”dresat politic” să bulverseze spațiul public atunci când cineva de sus are nevoie de acest tip de „zgomot mobilizator de cătușe”.
Iată, a venit și rândul unui judecător de la Curtea Constituțională a României să-i fie puricat trecutul glorios politic, de această dată în persoana fostului senator PSD, Toni Greblă, cel căruia i se reține acum în sarcină faptul că ar fi primit ”foloase necuvenite”, de la finul său, omul de afaceri băcăuan Ion Bîrcină: două rochii de damă, șase capsatoare, 150.000 de capse, și trei sferturi de kilometru de cordelină, materiale folosite de Toni Greblă în alegerile generale din 2012 (sic!). Finul lui Toni Greblă declară, la rândul său, la DNA: Bună ziua fetelor(..) Am bani de nu știu ce să fac cu ei. Ne împrumutăm, așa este în familie”. Judecătorii DNA cred că toate aceste ”atenții”, inclusiv darea în folosință gratuită a unui autoturism pentru fostul senator, s-ar înscrie în categoria infracțiunii primirii de foloase necuvenite, atâta timp cât, cred anchetatorii, Toni Greblă s-ar fi angajat să intervină la diverse instituții ale statului pentru afacerile finului său.
Iată ce spun procurorii DNA în comunicatul lor oficial remis presei: ”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de: GREBLĂ TONI, senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: – trafic de influenţă, în formă continuată, două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate”.
Faptul că, între timp, Toni Greblă a ajuns judecător la Curtea Constituțională a României, coleg cu mult hulitul și mult criticatul fost șef al DNA, Daniel Morar (căruia PSD i-a făcut și îi face în continuare o imagine amară de subordonat politic al veșnicului Traian Băsescu), luând act de penibilul material de urmărire penală cu două rochii, capse și șase capsatoare, este timpul să ne întrebăm ce anume mai colcăie prin DNA?
Când vom avea și noi o instituție a statului de drept care să iasă de sub orice suspiciune, bănuială, care să confere Justiției neutralitatea necesară construirii unei încrederi reale în actul de justiției, singurul în măsură să ne ofere garanția reală a dictaturii legii, indiferent de cei care sunt supuși judecății: cetățeanul anonim și personalitatea publică.
Nimeni nu este mai presus de lege – să devină astfel articolul constituțional care să ne garanteze în fapt independența Justiției, fără de care nu poate exista statul de drept, așa cum nici fără una din celelalte două puteri ale statului de drept, democrația nu ar mai putea să fie funcțională. Mă refer la puterea legislativă, respectiv puterea executivă.
Într-o perioadă în care suspiciunea de stat corupt, lansată mai ales pe teritoriul disputelor politice, a atins fibra de încredere nu numai a poporului, cât mai ales a partenerilor noștri externi, din proiectul Uniunea Europeană, suntem din ce în ce mai motivați să spunem lucrurilor pe nume, chiar dacă această deschidere ar putea să ne pună în situații oarecum incomode. Ar trebui să recunoaștem dacă Justiția băsistă a fost sau nu influenţată de intervențiile televizate ale președintelui jucător, în urma cărora DNA, de exemplu, avea o atitudine specială, ca un reflex al unui servilism de tip vechi, de mentalitate comunistă. Este timpul să profităm de noua imagine a președintelui României care, de această dată, nu mai poate fi nici o garanție a continuării stilului băsescian în a-și dresa procurorii să acționeze la comanda sa, căci, nu-i așa, doar el le-a semnat numirile în funcții.
Marele ajutor, marele sprijin ar trebui să vin din interiorul breslei. Este foarte interesant de aflat ce ”indicații prețioase” se află la baza deschiderii acestui dosar cu rochii și capsatoare în care este cercetat un judecător al Curții Constituționale a României, unul dintre cei mai vocali oameni politici la vremea respectivă care a denunțat grevele abateri de la litera și spiritul legii a celui care a fost ”președintele jucător” al României, timp de un deceniu.
